1 T impul a trecut. Absalom, fiul lui David, avea o soră frumoasă, pe nume Tamar, de care s-a îndrăgostit Amnon, fiul lui David.

Absalom son of David had a fair sister whose name was Tamar, and Amnon son of David loved her.

2 A mnon era atât de chinuit din această cauză, încât s-a îmbolnăvit tânjind după sora sa Tamar; căci ea era fecioară şi-i venea greu lui Amnon să-i facă ceva.

And Amnon was so troubled that he fell sick for his sister Tamar, for she was a virgin, and Amnon thought it impossible for him to do anything to her.

3 A mnon avea un prieten, pe Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David. Ionadab acesta era un om foarte şiret.

But Amnon had a friend whose name was Jonadab son of Shimeah, David’s brother; and Jonadab was a very crafty man.

4 L -a întrebat pe Amnon: – De ce tu, fiul regelui, arăţi tot mai slăbit cu fiecare dimineaţă ce trece? Nu vrei să-mi spui? – Sunt îndrăgostit de Tamar, sora fratelui meu Absalom, i-a răspuns Amnon.

He said to Amnon, Why are you, the king’s son, so lean and weak-looking from day to day? Will you not tell me? And Amnon said to him, I love Tamar, my brother Absalom’s sister.

5 – Culcă-te în patul tău, i-a zis Ionadab, şi prefă-te că eşti bolnav. Când tatăl tău va veni să te vadă, să-i spui: „Să vină, te rog, sora mea Tamar şi să-mi dea să mănânc ceva; să-mi prepare mâncarea sub privirea mea ca s-o pot vedea şi să pot mânca din mâna ei.“

Jonadab said to him, Go to bed and pretend you are sick; and when your father David comes to see you, say to him, Let my sister Tamar come and give me food and prepare it in my sight, that I may see it and eat it from her hand.

6 A mnon s-a culcat şi s-a prefăcut bolnav. Regele a venit să-l vadă, iar Amnon i-a zis: – Să vină, te rog, sora mea, Tamar, să-mi coacă două turte sub privirea mea şi să mănânc din mâna ei.

So Amnon lay down and pretended to be sick; and when the king came to see him, Amnon said to the king, I pray you, let my sister Tamar come and make me a couple of cakes in my sight, that I may eat from her hand.

7 D avid a trimis acasă la Tamar să i se spună: „Du-te, te rog, acasă la fratele tău Amnon şi găteşte-i ceva de mâncare.“

Then David sent home and told Tamar, Go now to your brother Amnon’s house and prepare food for him.

8 T amar s-a dus acasă la fratele său Amnon, pe care l-a găsit culcat. A luat nişte aluat, l-a frământat, a făcut turtele sub privirea lui şi apoi le-a copt.

So Tamar went to her brother Amnon’s house, and he was in bed. And she took dough and kneaded it and made cakes in his sight and baked them.

9 D upă aceea, a luat tigaia şi l-a servit, însă Amnon n-a vrut să mănânce. El a zis: – Toată lumea să iasă afară! Şi toţi slujitorii au ieşit afară.

She took the pan and emptied it out before him, but he refused to eat. And Amnon said, Send everyone out from me. So everyone went out from him.

10 A tunci Amnon i-a zis lui Tamar: – Adu mâncarea în dormitor pentru ca să pot mânca din mâna ta. Tamar a luat turtele pe care le făcuse şi le-a adus fratelui său Amnon în dormitor.

Then Amnon said to Tamar, Bring the food here into the bedroom, so I may eat from your hand. So Tamar took the cakes she had made and brought them into the room to Amnon her brother.

11 C ând ea s-a apropiat de el ca să-i dea să mănânce, el a apucat-o strâns şi i-a zis: – Soro, vino şi culcă-te cu mine!

And when she brought them to him, he took hold of her and said, Come lie with me, my sister.

12 – Nu, frate, nu mă necinsti! i-a răspuns Tamar. Nu săvârşi ticăloşia aceasta, căci un asemenea lucru nu este îngăduit în Israel.

She replied, No, my brother! Do not force and humble me, for no such thing should be done in Israel! Do not do this foolhardy, scandalous thing!

13 U nde mă voi duce cu ruşinea mea? Iar tu vei fi socotit drept un ticălos în Israel. Vorbeşte, te rog, cu regele şi el nu mă va opri să fiu a ta.

And I, how could I rid myself of my shame? And you, you will be one of the stupid fools in Israel. Now therefore, I pray you, speak to the king, for he will not withhold me from you.

14 E l însă n-a vrut s-o asculte şi, fiind mai puternic decât ea, a necinstit-o culcându-se cu ea.

But he would not listen to her, and being stronger than she, he forced her and lay with her.

15 D upă aceea, Amnon a urât-o foarte tare pe Tamar, ura aceasta fiind chiar mai mare decât iubirea pe care o avusese pentru ea. Amnon i-a zis: – Scoală-te şi pleacă!

Then Amnon hated her exceedingly, so that his hatred for her was greater than the love with which he had loved her. And Amnon said to her, Get up and get out!

16 – Nu! i-a zis ea. Alungându-mă, faci un rău şi mai mare decât cel pe care l-ai făcut deja. Amnon însă n-a vrut s-o asculte

But she said, No! This great evil of sending me away is worse than what you did to me. But he would not listen to her.

17 ş i, chemându-l pe tânărul care-l slujea, i-a zis: – Scoateţi-o afară pe femeia aceasta şi închideţi uşa după ea!

He called the servant who served him and said, Put this woman out of my presence now, and bolt the door after her!

18 S lujitorul său a făcut întocmai cum i se poruncise. Tamar purta o tunică decorată, căci cu astfel de veşminte se îmbrăcau fiicele regelui care erau fecioare.

Now was wearing a long robe with sleeves and of various colors, for in such robes were the king’s virgin daughters clad of old. Then Amnon’s servant brought her out and bolted the door after her.

19 F iind izgonită, ea şi-a presărat cenuşă pe cap, şi-a sfâşiat roba decorată pe care o purta, şi-a pus mâinile pe cap şi a plecat ţipând.

And put ashes on her head and tore the long, sleeved robe which she wore, and she laid her hand on her head and went away shrieking and wailing.

20 A bsalom, fratele ei, a întrebat-o: „Fratele tău Amnon a fost cu tine? Acum, sora mea, taci şi nu fi mâhnită pentru ceea ce s-a întâmplat, căci este fratele tău.“ Şi Tamar, îndurerată, a rămas în casa fratelui său Absalom.

And Absalom her brother said to her, Has your brother Amnon been with you? Be quiet now, my sister. He is your brother; take not this matter to heart. So Tamar dwelt in her brother Absalom’s house, a desolate woman.

21 C ând regele David a auzit ce s-a întâmplat s-a mâniat foarte tare.

But when King David heard of all these things, he was very angry.

22 A bsalom nu a mai vorbit deloc cu Amnon, dar Absalom îl ura pe Amnon pentru că acesta o necinstise pe sora sa, Tamar. Absalom se răzbună pe Amnon

And Absalom spoke to Amnon neither good nor bad; for Absalom hated Amnon because he had humbled his sister Tamar.

23 D oi ani mai târziu, Absalom îşi tundea oile la Baal-Haţor, lângă hotarul cu Efraim. Şi Absalom i-a invitat pe toţi fiii regelui.

After two full years Absalom had sheepshearers at Baal-hazor near Ephraim, and Absalom invited all the king’s sons.

24 S -a dus la rege şi i-a zis: – Iată, slujitorul tău îşi tunde oile. Te rog, să vină regele cu slujitorii lui la slujitorul tău!

Absalom came to the king and said, Behold, your servant has sheepshearers; I pray you, let the king and his servants go with your servant.

25 D ar regele i-a zis lui Absalom: – Nu, fiule, nu vom veni toţi, ca să nu fim o povară pentru tine. Deşi Absalom a stăruit de el, regele n-a vrut să meargă, însă l-a binecuvântat.

And the king said to Absalom, No, my son, let us not all go, lest we be burdensome to you. Absalom urged David; still he would not go, but he blessed him.

26 A tunci Absalom i-a zis: – Dă-i voie, te rog, măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi. – De ce să vină tocmai Amnon cu tine? l-a întrebat regele.

Then said Absalom, If not, I pray you, let my brother Amnon go with us. And the king said to him, Why should he go with you?

27 A bsalom însă a stăruit de el, astfel că regele l-a trimis pe Amnon, împreună cu toţi ceilalţi fii ai săi, să meargă cu el.

But Absalom urged him, and he let Amnon and all the king’s sons go with him.

28 A bsalom le-a poruncit slujitorilor săi: „Aşteptaţi până când inima lui Amnon se va înveseli de vin şi când vă voi zice: «Loviţi-l pe Amnon!», atunci să-l ucideţi. Nu vă fie teamă! Oare nu eu v-am poruncit acest lucru? Fiţi tari şi arătaţi-vă vitejia!“

Now Absalom commanded his servants, Notice now, when Amnon’s heart is merry with wine and when I say to you, Strike Amnon, then kill him. Fear not; have I not commanded you? Be courageous and brave.

29 S lujitorii lui Absalom i-au făcut lui Amnon întocmai cum le poruncise stăpânul lor. Atunci ceilalţi fii ai regelui au încălecat fiecare pe catârul lui şi au fugit.

And the servants of Absalom did to Amnon as Absalom had commanded. Then all the king’s sons arose and every man mounted his mule and fled.

30 Î n timp ce veneau ei spre palat, regelui i-a sosit vestea că Absalom i-a ucis pe toţi fiii regelui, nelăsând în viaţă pe nici unul dintre ei.

While they were on the way, the word came to David, Absalom has killed all the king’s sons, and not one of them is left.

31 A uzind acestea, regele s-a sculat, şi-a sfâşiat hainele şi s-a culcat la pământ; slujitorii săi stăteau în picioare, având şi ei hainele sfâşiate.

Then the king arose and tore his garments and lay on the floor; and all his servants standing by tore their clothes.

32 I onadab, fiul lui Şimea, fratele lui David, i-a spus însă regelui: „Să nu se gândească stăpânul meu că toţi tinerii, fiii regelui, au fost ucişi; numai Amnon a murit. Acest lucru a fost plănuit de către Absalom încă din ziua în care Amnon a necinstit-o pe sora acestuia, pe Tamar.

But Jonadab son of Shimeah, David’s brother, said, Let not my lord suppose they have killed all the king’s sons; for Amnon only is dead. This purpose has shown itself on Absalom’s determined mouth ever since the day Amnon humiliated his sister Tamar.

33 D e aceea să nu pună la inimă stăpânul meu, regele, zvonul că toţi fiii regelui au murit, pentru că doar Amnon a murit.“

So let not my lord the king take the thing to heart and think all the king’s sons are dead; for Amnon only is dead.

34 Î ntre timp, Absalom a fugit. La un moment dat, străjerul şi-a ridicat privirea şi a zărit venind pe drumul dinspre apus, coborând muntele, o ceată mare de oameni.

But Absalom fled. And the young man who kept the watch looked up, and behold, many people were coming by the way of the hillside behind him.

35 A tunci Ionadab i-a zis regelui: „Iată că sosesc fiii regelui; s-a întâmplat întocmai cum a spus slujitorul tău.“

And Jonadab said to the king, See, the king’s sons are coming. It is as your servant said.

36 N u a terminat bine de vorbit că au şi sosit fiii regelui. Ei au început să plângă în hohote, iar regele împreună cu slujitorii săi au început şi ei să plângă foarte tare.

And as he finished speaking, the king’s sons came and lifted up their voices and wept; and the king also and all his servants wept very bitterly.

37 A bsalom a fugit şi s-a dus la Talmai, fiul lui Amihud, regele Gheşurului, iar regele David plângea după fiul său în fiecare zi.

But Absalom fled and went to Talmai son of Ammihud, king of Geshur. And David mourned for his son every day.

38 D upă ce Absalom a fugit şi a ajuns în Gheşur, a rămas acolo trei ani.

So Absalom fled to Geshur and was there three years.

39 R egele David a încetat să-l mai urmărească pe Absalom deoarece se împăcase cu gândul că Amnon a murit.

And the spirit of King David longed to go forth to Absalom, for he was comforted about Amnon, seeing that he was dead.