1 D avid a fugit din Naiot, din Rama, a venit la Ionatan şi l-a întrebat: – Ce am făcut? Care este nelegiuirea mea şi cu ce am păcătuit împotriva tatălui tău de caută să-mi ia viaţa?

David fled from Naioth in Ramah and came and said to Jonathan, What have I done? Of what am I guilty? What is my sin before your father, that he seeks my life?

2 I onatan i-a răspuns: – Nici vorbă! Nu vei muri! Tatăl meu nu face nici un lucru, nici mare, nici mic, fără să mi-l dezvăluie. Pentru ce ar ascunde tatăl meu tocmai lucrul acesta de mine? Nu poate fi adevărat.

Jonathan said, God forbid! You shall not die. My father does nothing great or small but what he tells me. And why should hide this thing from me? It is not so.

3 D ar David a jurat din nou, zicând: – Cu siguranţă că tatăl tău a ştiut că am găsit bunăvoinţă la tine şi s-a gândit: „Să nu ştie Ionatan lucrul acesta căci s-ar întrista.“ Însă, cu adevărat, viu este Domnul şi viu este sufletul tău că între mine şi moarte nu mai este decât un pas.

But David replied, Your father certainly knows that I have found favor in your eyes, and he thinks, Let not Jonathan know this, lest he be grieved. But truly as the Lord lives and as your soul lives, there is but a step between me and death.

4 – Voi face pentru tine tot ceea ce doreşti, i-a spus Ionatan lui David.

Then Jonathan said to David, Whatever you desire, I will do for you.

5 – Iată, mâine va fi lună nouă şi ar trebui să stau la masă împreună cu regele, i-a zis David. Dă-mi voie însă să plec şi să mă ascund în câmp până în seara zilei a treia.

David said to Jonathan, Tomorrow is the New Moon, and I should not fail to sit at the table with the king; but let me go, that I may hide myself in the field till the third day at evening.

6 D acă tatăl tău va observa lipsa mea, să-i spui: „David m-a rugat să-i dau voie să dea o fugă până la Betleem, cetatea sa, deoarece acolo va fi adusă jertfa anuală pentru tot clanul.“

If your father misses me at all, then say, David earnestly asked leave of me that he might run to Bethlehem, his city, for there is a yearly sacrifice there for all the family.

7 D acă va accepta, atunci va fi pace pentru slujitorul tău. Însă dacă se va aprinde de mânie atunci să ştii că a hotărât să-mi facă rău.

If he says, All right, then it will be well with your servant; but if he is angry, then be sure that evil is determined by him.

8 Î n ceea ce te priveşte, arată bunătate faţă de slujitorul tău, fiindcă ai făcut cu el un legământ înaintea Domnului. Iar dacă se găseşte vreo nelegiuire în mine, omoară-mă tu însuţi! Pentru ce să mă mai aduci înaintea tatălui tău?

Therefore deal kindly with your servant, for you have brought into a covenant of the Lord with you. But if there is guilt in me, kill me yourself; for why should you bring me to your father?

9 – Niciodată! i-a zis Ionatan. Dacă aş fi ştiut că tatăl meu a hotărât să-ţi facă rău, oare nu ţi-aş fi spus?

And Jonathan said, Far be it from you! If I knew that evil was determined for you by my father, would I not tell you?

10 – Cine îmi va da de ştire dacă tatăl tău îţi va răspunde cu asprime? l-a întrebat David pe Ionatan.

Then said David to Jonathan, Who will tell me if your father answers you roughly?

11 I onatan i-a răspuns: – Vino, să ieşim în câmp. Au ieşit amândoi în câmp

Jonathan said, Come, let us go into the field. So they went into the field.

12 ş i acolo Ionatan i-a spus lui David: – Domnul, Dumnezeul lui Israel, este martor că voi iscodi pe tatăl meu mâine şi poimâine cam pe la ceasul acesta. Dacă are gânduri bune pentru tine îţi voi da de ştire.

Jonathan said to David, The Lord, the God of Israel, be witness. When I have sounded out my father about this time tomorrow, or the third day, behold, if he is well inclined toward David, and I do not send and let you know it,

13 D omnul să se poarte cu Ionatan cu toată asprimea dacă tatăl meu va dori să-ţi facă rău şi eu nu-ţi voi dezvălui lucrul acesta şi nu te voi lăsa să pleci în siguranţă. Domnul să fie cu tine aşa cum a fost şi cu tatăl meu.

The Lord do so, and much more, to Jonathan. But if it please my father to do you harm, then I will disclose it to you and send you away, that you may go in safety. And may the Lord be with you as He has been with my father.

14 D acă voi mai trăi, să arăţi faţă de mine o îndurare ca cea a lui Dumnezeu, aşa încât să nu fiu ucis

While I am still alive you shall not only show me the loving-kindness of the Lord, so that I die not,

15 ş i să nu-ţi îndepărtezi niciodată bunătatea faţă de familia mea, atunci când Domnul va şterge de pe faţa pământului pe fiecare din duşmanii lui David.

But also you shall not cut off your kindness from my house forever—no, not even when the Lord has cut off every enemy of David from the face of the earth.

16 A stfel a încheiat Ionatan legământ cu familia lui David, spunând: „ Domnul să ceară socoteală duşmanilor lui David!“

So Jonathan made a covenant with the house of David, saying, And the Lord will require that this covenant be kept at the hands of David’s enemies.

17 I onatan l-a pus pe David să-şi reînnoiască jurământul din pricina dragostei pe care o nutrea pentru el, pentru că-l iubea aşa cum îşi iubea sufletul lui.

And Jonathan caused David to swear again by his love for him, for Jonathan loved him as he loved his own life.

18 A poi i-a zis: „Mâine este lună nouă şi lipsa ta va fi observată, pentru că locul tău va fi gol.

Then Jonathan said to David, Tomorrow is the New Moon festival; and you will be missed, for your seat will be empty.

19 P oimâine să cobori repede, să te duci la locul în care te-ai ascuns prima oară şi să aştepţi lângă stânca Ezel.

On the third day you will go quickly and come to the place where you hid yourself when the matter was in hand, and remain by the stone Ezel.

20 E u voi trage trei săgeţi spre ea ca şi când aş trage la ţintă.

And I will shoot three arrows on the side of it, as though I shot at a mark.

21 A poi voi trimite băiatul, poruncindu-i să caute săgeţile. Dacă îi voi spune: «Iată, săgeţile sunt dincoace de tine. Adu-le încoace!» atunci să vii pentru că, viu este Domnul, te afli în siguranţă. Nu este nici un pericol.

And I will send a lad, saying, Go, find the arrows. If I expressly say to the lad, Look, the arrows are on this side of you, take them—then you are to come, for it is safe for you and there is no danger, as the Lord lives.

22 D acă însă îi voi spune băiatului: «Iată, săgeţile sunt dincolo de tine», atunci să pleci pentru că Domnul te trimite.

But if I say to the youth, Look, the arrows are beyond you—then go, for the Lord has sent you away.

23 I ar cu privire la ceea ce am vorbit noi, Domnul este martor între mine şi tine pe vecie.“

And as touching the matter of which you and I have spoken, behold, the Lord is between you and me forever.

24 D avid s-a ascuns în câmp. Când a început luna nouă, regele s-a aşezat la masă să mănânce.

So David hid himself in the field, and when the New Moon came, the king sat down to eat food.

25 R egele s-a aşezat pe locul său obişnuit, lângă perete, avându-l pe Ionatan în faţa sa, iar pe Abner lângă el, în timp ce locul lui David era gol.

The king sat, as at other times, on his seat by the wall, and Jonathan sat opposite, and Abner sat by Saul’s side, but David’s place was empty.

26 S aul n-a spus nimic în acea zi, pentru că se gândea că s-a întâmplat ceva cu David. Îşi spunea: „El nu este curat, cu siguranţă nu este curat.“

Yet Saul said nothing that day, for he thought, Something has befallen him and he is not clean—surely he is not clean.

27 Î n ziua următoare, a doua zi a lunii noi, locul lui David era tot gol. Atunci Saul l-a întrebat pe fiul său Ionatan: – De ce nu a venit fiul lui Işai nici ieri şi nici astăzi la masă?

But on the morrow, the second day after the new moon, David’s place was empty; and Saul said to Jonathan his son, Why has not the son of Jesse come to the meal, either yesterday or today?

28 I onatan i-a răspuns: – David mi-a cerut voie să se ducă la Betleem.

And Jonathan answered, David earnestly asked leave of me to go to Bethlehem.

29 E l mi-a spus: „Dă-mi voie, te rog, să merg acasă fiindcă clanul nostru aduce o jertfă în cetate, iar fratele meu mi-a poruncit să fiu acolo. Fii bun, dă-mi voie, te rog, să merg şi să-mi văd fraţii!“ De aceea nu a venit la masa regelui.

He said, Let me go, I pray, for our family holds a sacrifice in the city and my brother commanded me to be there. Now, if I have found favor in your eyes, let me get away and see my brothers. That is why he has not come to the king’s table.

30 S aul s-a aprins de mânie împotriva lui Ionatan şi i-a spus: – Bastard răzvrătit ce eşti! Crezi că nu ştiu că ţi-ai ales ca prieten pe fiul lui Işai, spre ruşinea ta şi a mamei tale care te-a născut ?

Then Saul’s anger was kindled against Jonathan and he said to him, You son of a perverse, rebellious woman, do not I know that you have chosen the son of Jesse to your own shame and to the shame of your mother who bore you?

31 A tâta timp cât fiul lui Işai trăieşte pe acest pământ, nici tu şi nici regatul tău nu veţi fi în siguranţă. Trimite deci şi adu-l la mine pentru că trebuie să moară.

For as long as the son of Jesse lives upon the earth, you shall not be established nor shall your kingdom. So now send and bring him to me, for he shall surely die.

32 D ar Ionatan i-a răspuns tatălui său, Saul: – Pentru ce să fie dat la moarte? Ce a făcut?

Jonathan answered Saul his father, Why should he be killed? What has he done?

33 A tunci Saul a aruncat suliţa spre el ca să-l lovească. Astfel, Ionatan a înţeles că tatăl său avea de gând să-l ucidă pe David.

But Saul cast his spear at him to smite him, by which Jonathan knew that his father had determined to kill David.

34 S -a ridicat de la masă arzând de mânie şi în acea zi, a doua a lunii noi, nu a mâncat nimic pentru că era întristat din pricina lui David, căci tatăl său l-a umilit.

So Jonathan arose from the table in fierce anger, and ate no food that second day of the month, for he grieved for David because his father had disgraced him.

35 Î n dimineaţa următoare, Ionatan a ieşit în câmp pentru întâlnirea cu David. Împreună cu el era un băieţaş.

In the morning Jonathan went out into the field at the time appointed with David, and a little lad was with him.

36 E l i-a spus băieţaşului: „Aleargă de găseşte săgeţile pe care le-am tras.“ Băieţaşul a alergat, iar Ionatan a tras o săgeată dincolo de el.

And he said to his lad, Run, find the arrows which I shoot. And as the lad ran, he shot an arrow beyond him.

37 C ând băieţaşul a sosit la locul în care căzuse săgeata trasă de Ionatan, acesta a strigat după el: – Nu-i aşa că săgeata e dincolo de tine?

When the lad came to the place where Jonathan had shot the arrow, Jonathan called to, Is not the arrow beyond you?

38 I onatan a strigat după el: – Iute! Grăbeşte-te! Nu te opri! Băieţaşul a strâns săgeţile şi s-a întors la stăpânul său.

And Jonathan cried after the lad, Make speed, haste, stay not! The lad gathered up the arrow and came to his master.

39 A cesta nu înţelegea nimic; doar Ionatan şi David înţelegeau ce se întâmpla.

But the lad knew nothing; only Jonathan and David knew the matter.

40 I onatan i-a dat băieţaşului armele sale, spunându-i: – Du-te şi du-le în cetate!

Jonathan gave his weapons to his lad and told him, Go, carry them to the city.

41 D upă ce a plecat băiatul, David s-a ridicat din partea de sud a stâncii, a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat de trei ori. Apoi s-au sărutat şi au plâns împreună, dar David a plâns mai mult.

And as soon as the lad was gone, David arose from beside the heap of stones and fell on his face to the ground and bowed himself three times. And they kissed one another and wept with one another until David got control of himself.

42 I onatan i-a zis lui David: – Mergi în pace! Fie cum am jurat amândoi în Numele Domnului când am zis: „ Domnul să fie între mine şi tine şi între urmaşii mei şi urmaşii tăi pe vecie.“ Apoi David s-a ridicat şi a plecat, iar Ionatan s-a întors în cetate.

And Jonathan told David, Go in peace, forasmuch as we have sworn to each other in the name of the Lord, saying, The Lord shall be between me and you, and between my descendants and yours forever. And Jonathan arose and departed into the city.