1 P rofeţia pe care a primit-o profetul Habacuc. Prima plângere a profetului

The burden or oracle (the thing to be lifted up) which Habakkuk the prophet saw.

2 – Până când, Doamne, voi striga după ajutor şi Tu nu vei asculta? Până când voi striga către Tine: „Violenţă!“ şi Tu nu vei izbăvi?

O Lord, how long shall I cry for help and You will not hear? Or cry out to You of violence and You will not save?

3 D e ce mă faci să privesc nedreptatea? De ce trebuie să mă uit la necaz? Distrugerea şi violenţa sunt înaintea mea; peste tot sunt dezbinări şi se stârnesc certuri.

Why do You show me iniquity and wrong, and Yourself look upon or cause me to see perverseness and trouble? For destruction and violence are before me; and there is strife, and contention arises.

4 D e aceea Legea este fără putere şi dreptatea nu se vede niciodată. Căci cel rău îl împresoară pe cel drept şi astfel dreptatea este pervertită. Răspunsul Domnului

Therefore the law is slackened and justice and a righteous sentence never go forth, for the wicked surrounds the righteous; therefore justice goes forth perverted.

5 – Uitaţi-vă printre neamuri şi priviţi! Miraţi-vă! Uimiţi-vă! Căci în zilele voastre am să fac o lucrare pe care n-aţi crede-o dacă v-ar povesti-o cineva!

Look around among the nations and see! And be astonished! Astounded! For I am putting into effect a work in your days that you would not believe it if it were told you.

6 I ată, îi voi ridica pe caldeeni, acel popor crud şi năvalnic, care străbate întinderile pământului pentru a lua în stăpânire locuinţe care nu sunt ale lui!

For behold, I am rousing up the Chaldeans, that bitter and impetuous nation who march through the breadth of the earth to take possession of dwelling places that do not belong to them.

7 E ste un popor teribil şi înfricoşător; îşi are propria lege şi nu recunoaşte nici o altă autoritate!

are terrible and dreadful; their justice and dignity proceed from themselves.

8 C aii lui sunt mai rapizi decât leoparzii şi mai sprinteni decât lupii în amurg. Călăreţii lui se avântă, călăreţii lui vin de departe. Zboară ca un vultur care se aruncă asupra prăzii;

Their horses also are swifter than leopards and are fiercer than the evening wolves, and their horsemen spread themselves and press on proudly; yes, their horsemen come from afar; they fly like an eagle that hastens to devour.

9 t oţi vin pentru violenţă. Privirile lor sunt aţintite tot înainte şi adună captivi ca nisipul de mulţi.

They all come for violence; their faces turn eagerly forward, and they gather prisoners together like sand.

10 Î şi bate joc de regi şi-i ia în derâdere pe conducători. Râde de orice fortificaţie, căci îngrămădeşte pământ lângă ea şi o cucereşte.

They scoff at kings, and rulers are a derision to them; they ridicule every stronghold, for they heap up dust and take it.

11 A poi trece ca vântul şi merge mai departe; el se face astfel vinovat, puterea lui fiindu-i dumnezeul. A doua plângere a profetului

Then they sweep by like a wind and pass on, and they load themselves with guilt, whose own power is their god.

12 – Oare nu eşti Tu din veşnicie, Doamne ? Dumnezeul meu, Sfântul meu, nu vom muri! Doamne, Tu l-ai rânduit pentru a face judecată! Stânca mea, Tu l-ai ridicat ca să pedepsească!

Are not You from everlasting, O Lord my God, my Holy One? We shall not die. O Lord, You have appointed to execute judgment, and You, O Rock, have established him for chastisement and correction.

13 O chii Tăi sunt prea curaţi ca să se uite la rău; Tu nu poţi să priveşti asuprirea! De ce te uiţi la cei mişei şi taci când cel rău îl înghite pe cel mai drept decât el?

You are of purer eyes than to behold evil and can not look upon injustice. Why then do You look upon the plunderer? Why are you silent when the wicked one destroys him who is more righteous than is?

14 L -ai făcut pe om asemenea peştilor mării, asemenea târâtoarei care nu are stăpân.

Why do You make men like the fish of the sea, like reptiles and creeping things that have no ruler ?

15 D uşmanul scoate fiecare peşte cu undiţa, îl adună cu mreaja lui, îl strânge în năvodul lui şi de aceea se bucură şi se veseleşte.

brings all of them up with his hook; he catches and drags them out with his net, he gathers them in his dragnet; so he rejoices and is in high spirits.

16 D e aceea aduce el jertfe mrejei sale şi arde tămâie năvodului său! Datorită lor, partea lui este bogată şi mâncarea lui este din abundenţă!

Therefore he sacrifices to his net and burns incense to his dragnet, because from them he lives luxuriously and his food is plentiful and rich.

17 V a continua el oare să-şi golească mreaja şi să omoare neamuri fără să cruţe nimic ?

Shall he therefore continue to empty his net and mercilessly go on slaying the nations forever?