1 E lisei a zis: – Ascultaţi Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: „Mâine, pe vremea aceasta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de făină cu un şechel şi două măsuri de orz cu un şechel.“

Then Elisha said, Hear the word of the Lord. Thus says the Lord: Tomorrow about this time a measure of fine flour will sell for a shekel and two measures of barley for a shekel in the gate of Samaria!

2 D ar ofiţerul pe braţul căruia se sprijinea regele i-a răspuns omului lui Dumnezeu: – Nici dacă ar face Domnul ferestre în cer nu s-ar putea întâmpla un asemenea lucru. – Vei vedea cu ochii tăi, i-a răspuns Elisei, dar tu nu vei mânca! Asediul este ridicat

Then the captain on whose hand the king leaned answered the man of God and said, If the Lord should make windows in heaven, could this thing be? But Elisha said, You shall see it with your own eyes, but you shall not eat of it.

3 L a intrarea porţii erau patru leproşi care au zis unul către altul: „De ce să stăm aici până vom muri?

Now four men who were lepers were at the entrance of the city’s gate; and they said to one another, Why do we sit here until we die?

4 D acă ar fi să intrăm în cetate vom muri din cauza foametei din cetate. Dacă vom sta aici, de asemenea, vom muri. Veniţi deci să ne predăm în tabăra arameilor. Dacă ne vor cruţa vom trăi, iar dacă ne vor ucide vom muri.“

If we say, We will enter the city—then the famine is in the city, and we shall die there; and if we sit still here, we die also. So now come, let us go over to the army of the Syrians. If they spare us alive, we shall live; and if they kill us, we shall but die.

5 Ş i astfel, în amurg, ei s-au ridicat şi s-au dus în tabăra arameilor. Dar când au ajuns la intrarea în tabără, au văzut că nu mai era nimeni acolo,

So they arose in the twilight and went to the Syrian camp. But when they came to the edge of the camp, no man was there.

6 p entru că Domnul făcuse ca arameii să audă zgomot de cai şi care, întocmai ca vuietul unei mari oştiri, şi s-au gândit că regele lui Israel a plătit pe regii hitiţilor şi pe monarhii egiptenilor ca să vină împotriva lor.

For the Lord had made the Syrian army hear a noise of chariots and horses, the noise of a great army. They had said to one another, The king of Israel has hired the Hittite and Egyptian kings to come upon us.

7 A stfel, în amurg, ei s-au ridicat şi au fugit părăsindu-şi corturile, caii şi măgarii. Au lăsat tabăra aşa cum era şi au fugit ca să-şi scape viaţa.

So the Syrians arose and fled in the twilight and left their tents, horses, donkeys, even the camp as it was, and fled for their lives.

8 C ând au ajuns la intrarea în tabără, aceşti leproşi au pătruns într-un cort. După ce au mâncat şi au băut, au luat de acolo argint, aur şi haine. Pe urmă s-au dus şi le-au ascuns. S-au întors şi au intrat într-un alt cort; au luat din el câteva lucruri, după care s-au dus şi le-au ascuns.

And when these lepers came to the edge of the camp, they went into one tent and ate and drank, and carried away silver, gold, and clothing, and went and hid them. Then they entered another tent and carried from there also and went and hid it.

9 Î n cele din urmă şi-au zis unul altuia: „Nu este bine ce facem! Ziua aceasta este o zi a veştilor bune. Dacă vom tăcea şi vom aştepta până în zori, vom fi pedepsiţi. Să mergem şi să anunţăm la palat!“

Then they said one to another, We are not doing right. This is a day of good news and we are silent and do not speak up! If we wait until daylight, some punishment will come upon us. So now come, let us go and tell the king’s household.

10 A u venit deci, au chemat străjerii de la poarta cetăţii şi le-au zis: „Noi am intrat în tabăra arameilor şi am văzut că nu era nimeni; nu se auzea nici un glas de om, ci erau doar cai şi măgari legaţi, iar corturile erau la locul lor.“

So they came and called to the gatekeepers of the city. They told them, We came to the camp of the Syrians, and behold, there was neither sight nor sound of man there—only the horses and donkeys tied, and the tents as they were.

11 A tunci străjerii au strigat şi au dat de ştire la palat.

Then the gatekeepers called out, and it was told to the king’s household within.

12 R egele s-a trezit în toiul nopţii şi le-a zis slujitorilor săi: – Vă voi spune ce vor să ne facă arameii. Ştiind că suntem înfometaţi, au ieşit din tabără şi s-au ascuns în câmpie, zicând: „Când vor ieşi din cetate, îi vom prinde vii şi vom intra în cetate!“

And the king rose in the night and said to his servants, I will tell you what the Syrians have done to us. They know that we are hungry; therefore they have gone out of the camp to hide themselves in the open country, thinking, When they come out of the city, we shall take them alive and get into the city.

13 U nul dintre slujitorii lui i-a răspuns: – Dă-ne voie să luăm cinci cai din cei care au mai rămas în cetate. Dacă vor rămâne aici, li se va întâmpla acelaşi lucru care i se întâmplă acum întregii mulţimi a lui Israel, adică vor pieri aşa cum piere toată mulţimea lui Israel. Să trimitem deci şi să vedem ce s-a întâmplat.

One of his servants said, Let some men take five of the remaining horses; they will be no worse off than all the multitude of Israel left in the city to be consumed. Let us send and see.

14 A u luat două care cu caii lor şi regele i-a trimis pe urmele oştirii Aramului, spunându-le: „Duceţi-vă şi vedeţi ce s-a întâmplat.“

So they took two chariot horses, and the king sent them after the Syrian army, saying, Go and see.

15 A u mers pe urma lor până la Iordan şi iată că tot drumul era plin cu haine şi cu lucruri pe care le aruncaseră arameii în goana lor. Mesagerii s-au întors şi l-au înştiinţat pe rege.

They went after them to the Jordan. All the way was strewn with clothing and equipment which the Syrians had cast away in their flight. And the messengers returned and told the king.

16 A poi poporul a ieşit şi a jefuit tabăra arameilor. O măsură de făină a ajuns să se vândă cu un şechel, iar două măsuri de orz – cu un şechel, după Cuvântul Domnului.

Then the people went out and plundered the tents of the Syrians. So a measure of fine flour was sold for a shekel, and two measures of barley for a shekel, as the Lord had spoken.

17 R egele încredinţase paza porţii ofiţerului pe mâna căruia se sprijinea, dar acesta a murit călcat în picioare de poporul de la poartă, după cuvântul rostit de omul lui Dumnezeu când venise regele la el.

The king had appointed the captain on whose hand he leaned to have charge of the gate, and the people trampled him in the gate, and he died, as the man of God had foretold when the king came down to him.

18 S -a împlinit întocmai cum i-a profeţit omul lui Dumnezeu regelui, când a zis: „Mâine, pe vremea aceasta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de făină cu un şechel şi două măsuri de orz cu un şechel.“

When the man of God had told the king, Two measures of barley shall sell for a shekel and a measure of fine flour for a shekel tomorrow about this time in the gate of Samaria,

19 A tunci ofiţerul regelui îi spusese omului lui Dumnezeu: „Nici dacă ar face Domnul ferestre în cer nu s-ar putea întâmpla un asemenea lucru.“ Iar omul lui Dumnezeu îi răspunsese: „Vei vedea cu ochii tăi, dar tu nu vei mânca din ele.“

The captain had told the man of God, If the Lord should make windows in heaven, could such a thing be? And he said, You shall see it with your own eyes, but you shall not eat of it.

20 Ş i într-adevăr aşa i s-a şi întâmplat! Poporul l-a călcat în picioare la poartă şi el a murit.

And so it was fulfilled to him, for the people trampled on him in the gate, and he died.