1 L a trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s-a suit din Cezareea la Ierusalim.
Now when Festus had entered into his own province, after three days he went up from Caesarea to Jerusalem.
2 C onducătorii preoţilor şi fruntaşii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzaţiile împotriva lui Pavel
And the chief priests and the principal men of the Jews laid charges before him against Paul, and they kept begging and urging him,
3 ş i l-au rugat să le facă favoarea de a-l trimite pe Pavel la Ierusalim. Ei puseseră la cale un complot, ca să-l omoare pe drum.
Asking as a favor that he would have him brought to Jerusalem; they were planning an ambush to slay him on the way.
4 F estus le-a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea şi că el însuşi urmează să plece acolo cât de curând.
Festus answered that Paul was in custody in Caesarea and that he himself planned to leave for there soon.
5 „ Deci, a spus el, cel mai însemnat dintre voi să se coboare cu mine în Cezareea şi, dacă omul acela a făcut ceva rău, să-l acuze.“
So, said he, let those who are in a position of authority and are influential among you go down with me, and if there is anything amiss or criminal about the man, let them so charge him.
6 A rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi s-a coborât în Cezareea. În ziua următoare s-a aşezat pe scaunul de judecată şi a poruncit să fie adus Pavel.
So when Festus had remained among them not more than eight or ten days, he went down to Caesarea, took his seat the next day on the judgment bench, and ordered Paul to be brought before him.
7 C ând a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s-au pus în jurul lui şi au adus împotriva lui multe şi grele acuzaţii, pe care nu le puteau dovedi.
And when he arrived, the Jews who had come down from Jerusalem stood all around him, bringing many grave accusations against him which they were not able to prove.
8 P avel s-a apărat astfel: – N-am păcătuit nici faţă de Legea iudeilor, nici faţă de Templu, nici faţă de Cezar!“
Paul declared in defense, Neither against the Law of the Jews, nor against the temple, nor against Caesar have I offended in any way.
9 Î nsă Festus, vrând să câştige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel: – Vrei să te sui la Ierusalim şi să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?
But Festus, wishing to ingratiate himself with the Jews, answered Paul, Are you willing to go up to Jerusalem and there be put on trial '> before the Jewish Sanhedrin] in my presence concerning these charges?
10 P avel i-a răspuns: – Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, după cum ştii şi tu foarte bine!
But Paul replied, I am standing before Caesar’s judgment seat, where I ought to be tried. To the Jews I have done no wrong, as you know better.
11 D acă am făcut vreun rău sau dacă am săvârşit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea, dar dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!
If then I am a wrongdoer and a criminal and have committed anything for which I deserve to die, I do not beg off and seek to escape death; but if there is no ground for their accusations against me, no one can give me up and make a present of me '> give me up freely] to them. I appeal to Caesar.
12 A tunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul său, a răspuns: – Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce! Festus se consultă cu regele Agrippa
Then Festus, when he had consulted with the '> men who formed his] council, answered, You have appealed to Caesar; to Caesar you shall go.
13 D upă ce au trecut câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa şi Berenice, ca să-l salute pe Festus.
Now after an interval of some days, Agrippa the king and Bernice arrived at Caesarea to pay their respects to Festus.
14 P entru că au stat acolo mai multe zile, Festus i-a relatat regelui cazul lui Pavel, zicându-i: – Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare şi
And while they remained there for many days, Festus acquainted the king with Paul’s case, telling him, There is a man left a prisoner in chains by Felix;
15 î mpotriva căruia, când am fost în Ierusalim, conducătorii preoţilor şi bătrânii iudeilor au adus acuzaţii şi au cerut condamnarea lui.
And when I was at Jerusalem, the chief priests and the elders of the Jews informed me about him, petitioning for a judicial hearing and condemnation of him.
16 L e-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca cel acuzat să fi fost pus faţă în faţă cu acuzatorii săi şi să se fi putut apăra împotriva acuzaţiei.
But I replied to them that it was not the custom of the Romans to give up freely any man for punishment before the accused had met the accusers face to face and had opportunity to defend himself concerning the charge brought against him.
17 E i au venit deci aici, iar eu n-am amânat, ci, chiar în ziua următoare, m-am aşezat pe scaunul de judecată şi am poruncit ca omul să fie adus.
So when they came here together, I did not delay, but on the morrow took my place on the judgment seat and ordered that the man be brought before me.
18 Î nsă când acuzatorii s-au ridicat, n-au adus nici o acuzaţie din relele la care mă aşteptam,
when the accusers stood up, they brought forward no accusation of any such misconduct as I was expecting.
19 c i aveau cu el nişte dispute cu privire la propria lor religie şi la un oarecare Isus, Care a murit şi despre Care Pavel susţinea că este viu.
Instead they had some points of controversy with him about their own religion or superstition and concerning one Jesus, Who had died but Whom Paul kept asserting to be alive.
20 F iindcă eram nehotărât cu privire la aceste controverse, l-am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă în Ierusalim şi să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
And I, being puzzled to know how to make inquiries into such questions, asked whether he would be willing to go to Jerusalem and there be tried regarding them.
21 E l însă a făcut apel să fie ţinut sub pază pentru hotărârea împăratului, aşa că am poruncit să fie ţinut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.
But when Paul had appealed to have his case retained for examination and decision by the emperor, I ordered that he be detained until I could send him to Caesar.
22 A grippa i-a zis lui Festus: – Aş vrea să-l aud şi eu pe omul acesta! Festus i-a răspuns: – Îl vei auzi mâine. Pavel înaintea lui Agrippa
Then Agrippa said to Festus, I also desire to hear the man myself. Tomorrow, replied, you shall hear him.
23 A şadar, în ziua următoare, Agrippa şi Berenice au venit cu mare fast şi au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii şi cu oamenii de seamă ai cetăţii, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.
So the next day Agrippa and Bernice approached with great display, and they went into the audience hall accompanied by the military commandants and the prominent citizens of the city. At the order of Festus Paul was brought in.
24 F estus a zis: „Rege Agrippa şi voi, toţi cei care sunteţi prezenţi aici cu noi, îl vedeţi aici pe omul cu privire la care toată mulţimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât şi aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
Then Festus said, King Agrippa and all the men present with us, you see this man about whom the whole Jewish people came to me and complained, both at Jerusalem and here, insisting and shouting that he ought not to live any longer.
25 F iindcă am înţeles că nu a făcut nimic vrednic de moarte şi, întrucât el însuşi a făcut apel la împărat, am hotărât să-l trimit.
But I found nothing that he had done deserving of death. Still, as he himself appealed to the emperor, I determined to send him to Rome.
26 D ar n-am nimic sigur să-i scriu stăpânului cu privire la acesta şi de aceea l-am adus înaintea voastră, şi mai ales înaintea ta, rege Agrippa, ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu.
I have nothing in particular and definite to write to my lord concerning him. So I have brought him before all of you, and especially before you, King Agrippa, so that after examination has been made, I may have something to put in writing.
27 C ăci mi se pare absurd să trimit un deţinut fără să precizez care sunt acuzaţiile împotriva lui.“
For it seems to me senseless and absurd to send a prisoner and not state the accusations against him.