1 I oram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al optsprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doisprezece ani.

Joram son of Ahab began to reign over Israel in Samaria in the eighteenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned twelve years.

2 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuşi nu cum făcuse tatăl său şi mama sa, căci a îndepărtat stâlpul sacru al lui Baal, pe care-l făcuse tatăl său.

He did evil in the sight of the Lord, but not like his father and mother; for he put away the pillar of Baal that his father had made.

3 E l însă a săvârşit păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi nu s-a depărtat de ele.

Yet he clung to the sins of Jeroboam son of Nebat, which made Israel to sin; he departed not from them.

4 M eşa, regele Moabului, era crescător de oi şi era nevoit să dea regelui lui Israel o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu tot cu lâna lor.

Mesha king of Moab was a sheepmaster, and paid in tribute to the king of Israel 100, 000 lambs and 100, 000 rams, with the wool.

5 Î nsă, după moartea lui Ahab, regele Moabului s-a răsculat împotriva regelui lui Israel.

But when Ahab died, the king of Moab rebelled against the king of Israel.

6 R egele Ioram a ieşit atunci din Samaria şi a numărat întregul Israel.

So King Joram went out of Samaria at that time and mustered all Israel.

7 P e urmă a trimis un mesaj lui Iehoşafat, regele lui Iuda, zicând: – Regele Moabului s-a răsculat împotriva mea. Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului? – Vin, a răspuns el. Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi.

And he sent to Jehoshaphat king of Judah, saying, The king of Moab has rebelled against me. Will you go with me to war against Moab? And he said, I will go; I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.

8 P e ce drum vom merge? a întrebat el. – Pe drumul prin pustia Edomului, a răspuns Ioram.

Joram said, Which way shall we go up? Jehoshaphat answered, The way through the Wilderness of Edom.

9 R egele Israelului, regele lui Iuda şi regele Edomului au plecat. Dar după ce au înaintat, ocolind timp de şapte zile, n-a mai fost apă pentru oştire şi animale.

So the king of Israel went with the king of Judah and the king of Edom. They made a circuit of seven days’ journey, but there was no water for the army or for the animals following them.

10 A tunci regele Israelului a zis: – Ah! Domnul i-a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului?

Then the king of Israel said, Alas! The Lord has called three kings together to be delivered into Moab’s hand!

11 D ar Iehoşafat a zis: – Nu este aici nici un profet al Domnului prin care să-L întrebăm pe Domnul ? Atunci unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns: – Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care obişnuia să toarne apă pe mâinile lui Ilie.

But Jehoshaphat said, Is there no prophet of the Lord here by whom we may inquire of the Lord? One of the king of Israel’s servants answered, Elisha son of Shaphat, who served Elijah, is here.

12 I ehoşafat a zis: – Cuvântul Domnului este cu el! Atunci regele lui Israel, Iehoşafat şi regele Edomului s-au dus la el.

Jehoshaphat said, The word of the Lord is with him. So Joram king of Israel and Jehoshaphat and the king of Edom went down to Elisha.

13 E lisei i-a zis regelui lui Israel: – Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale! – Nu! a răspuns regele Israelului, căci Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului.

And Elisha said to the king of Israel, What have I to do with you? Go to the prophets of your father Ahab and your mother Jezebel. But the king of Israel said to him, No, for the Lord has called three kings together to be delivered into the hand of Moab.

14 E lisei a zis: – Viu este Domnul Oştirilor, al Cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iehoşafat, regele lui Iuda, pe tine nici nu te-aş băga în seamă şi nici nu m-aş uita la tine.

And Elisha said, As the Lord of hosts lives, before Whom I stand, surely, were it not that I respect the presence of Jehoshaphat king of Judah, I would neither look at you nor see you.

15 A cum aduceţi-mi un cântăreţ cu o harfă. În timp ce cântăreţul cânta, mâna Domnului a coborât peste Elisei

But now bring me a minstrel. And while the minstrel played, the hand and power of the Lord came upon.

16 ş i el a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Faceţi în această vale groapă lângă groapă,

And he said, Thus says the Lord: Make this brook bed full of trenches.

17 p entru că – aşa vorbeşte Domnul – deşi nu veţi vedea vânt sau ploaie, valea se va umple cu apă şi veţi bea atât voi, cât şi vitele şi animalele voastre.

For thus says the Lord: You shall not see wind or rain, yet that ravine shall be filled with water, so you, your cattle, and your beasts may drink.

18 Î nsă acesta este doar un lucru mărunt pentru Domnul, astfel că El va da şi pe Moab în mâinile voastre.

This is but a light thing in the sight of the Lord. He will deliver the Moabites also into your hands.

19 V oi veţi nimici toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia fiecare copac bun, veţi astupa izvoarele de apă şi veţi strica cu pietre fiecare ogor bun.»“

You shall smite every fenced city and every choice city, and shall fell every good tree and stop all wells of water and mar every good piece of land with stones.

20 Î n dimineaţa următoare, în timp ce se aducea jertfa, a început să vină dintr-odată apă de pe drumul dinspre Edom, şi pământul s-a umplut de apă.

In the morning, when the sacrifice was offered, behold, there came water by the way of Edom, and the country was filled with water.

21 A tunci toţi moabiţii, când au auzit că regii vin să lupte împotriva lor, i-au chemat pe toţi aceia care erau în stare să poarte armele, tineri şi bătrâni, şi au stat la hotar.

When all the Moabites heard that the kings had come up to fight against them, all who were able to put on armor, young and old, gathered and drew up at the border.

22 C ând s-au trezit dis-de-dimineaţă, soarele strălucea deasupra apelor şi moabiţii au văzut în faţa lor apele roşii ca sângele.

When they rose up early next morning, and the sun shone upon the water, the Moabites saw the water across from them as red as blood.

23 „ Acesta este sânge!“ au zis ei. „Regii s-au luptat între ei şi s-au omorât unii pe alţii! Acum, la pradă, Moab!“

And they said, This is blood; the kings have surely been fighting and have slain one another. Now then, Moab, to the spoil!

24 D ar când au intrat în tabăra lui Israel, israeliţii s-au ridicat şi i-au bătut pe moabiţi până când aceştia au fugit dinaintea lor. Apoi au pătruns în ţară şi i-au ucis pe moabiţi.

But when they came to the camp of Israel, the Israelites rose up and smote the Moabites, so that they fled before them. And they went forward, slaying the Moabites as they went.

25 L e-au distrus cetăţile şi toţi bărbaţii au aruncat pietre în toate ogoarele, umplându-le astfel cu pietre. Au astupat toate izvoarele de apă şi au tăiat toţi copacii buni. Mai rămăseseră doar zidurile cetăţii Chir-Hareset, însă prăştiaşii au înconjurat-o şi au cucerit-o.

They beat down the cities, and on every good piece of land every man cast a stone, covering it. And they stopped all the springs of water and felled all the good trees, until only the stones of Kir-hareseth were left standing, and the slingers surrounded and took it.

26 C ând regele Moabului a văzut că a fost învins în luptă, a luat cu el şapte sute de oameni care luptau cu sabia, cu gând să-şi croiască drum până la regele Edomului, dar n-au putut.

And when the king of Moab saw that the battle was against him, he took with him 700 swordsmen to break through to the king of Edom, but they could not.

27 A tunci a luat pe întâiul său născut, care urma să fie rege în locul lui şi l-a adus ca ardere de tot pe zidul cetăţii. O mare indignare l-a cuprins pe Israel. Drept urmare Israel s-a retras din Moab, întorcându-se acasă.

Then he took his eldest son, who was to reign in his stead, and offered him for a burnt offering on the wall. And there was great indignation, wrath, and bitterness against Israel; and they withdrew from and returned to their own land.