1 Î ntr-o zi de Sabat, Isus trecea printre lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau boabele.

One Sabbath while Jesus was passing through the fields of standing grain, it occurred that His disciples picked some of the spikes and ate, rubbing it out in their hands.

2 U nii dintre farisei le-au zis: – De ce faceţi ce nu este voie în ziua de Sabat?

But some of the Pharisees asked them, Why are you doing what is not permitted to be done on the Sabbath days?

3 I sus le-a răspuns: – N-aţi citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui cât şi celor ce erau cu el?

And Jesus replied to them, saying, Have you never so much as read what David did when he was hungry, he and those who were with him?—

4 C um a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a luat şi a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este voie să le mănânce decât preoţii, şi cum a dat şi celor ce erau cu el?

How he went into the house of God and took and ate the loaves of the showbread, which it is not permitted for any except only the priests to eat, and also gave to those with him?

5 A poi le-a zis: – Fiul Omului este Domn şi al Sabatului!

And He said to them, The Son of Man is Lord even of the Sabbath.

6 Î ntr-o altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă şi a început să dea învăţătură. Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era uscată.

And it occurred on another Sabbath that when He went into the synagogue and taught, a man was present whose right hand was withered.

7 C ărturarii şi fariseii Îl urmăreau să vadă dacă vindecă în ziua de Sabat, ca să găsească astfel o acuzaţie împotriva Lui.

And the scribes and the Pharisees kept watching Jesus to see whether He would heal on the Sabbath, in order that they might get accusation against Him.

8 E l însă le ştia gândurile, aşa că i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi stai în mijloc!“ El s-a ridicat şi a stat acolo.

But He was aware all along of their thoughts, and He said to the man with the withered hand, Come and stand here in the midst. And he arose and stood there.

9 A poi Isus le-a zis lor: „Vă întreb: este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau s-o distrugi?“

Then Jesus said to them, I ask you, is it lawful and right on the Sabbath to do good '> so that someone derives advantage from it] or to do evil, to save a life '> make a soul safe] or to destroy it?

10 Ş i-a rotit privirea peste toţi şi apoi i-a zis omului: „Întinde-ţi mâna!“ El a făcut întocmai şi mâna lui a fost vindecată.

Then He glanced around at them all and said to the man, Stretch out your hand! And he did so, and his hand was fully restored like the other one.

11 A tunci ei s-au umplut de mânie şi au început să discute unii cu alţii despre ce I-ar putea face lui Isus. Alegerea celor doisprezece apostoli

But they were filled with lack of understanding and senseless rage and discussed (consulted) with one another what they might do to Jesus.

12 Î ntr-una din zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

Now in those days it occurred that He went up into a mountain to pray, and spent the whole night in prayer to God.

13 C ând s-a făcut zi, i-a chemat pe ucenicii Săi şi a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli.

And when it was day, He summoned His disciples and selected from them twelve, whom He named apostles (special messengers):

14 A ceştia sunt: Simon, pe care l-a numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;

They were Simon, whom He named Peter, and his brother Andrew; and James and John; and Philip and Bartholomew;

15 M atei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelotul;

And Matthew and Thomas; and James son of Alphaeus, and Simon who was called the Zealot,

16 I uda, fiul lui Iacov; şi Iuda Iscarioteanul, cel care a ajuns trădător. Fericiri şi vaiuri

And Judas son of James, and Judas Iscariot, who became a traitor (a treacherous, basely faithless person).

17 A coborât cu ei şi S-a oprit pe un loc neted, împreună cu o mare mulţime de ucenici de-ai Săi şi cu o mare mulţime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim şi din regiunea de coastă a Tirului şi a Sidonului,

And Jesus came down with them and took His stand on a level spot, with a great crowd of His disciples and a vast throng of people from all over Judea and Jerusalem and the seacoast of Tyre and Sidon, who came to listen to Him and to be cured of their diseases—

18 c are veniseră să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi

Even those who were disturbed and troubled with unclean spirits, and they were being healed.

19 ş i toată mulţimea încerca să-L atingă, pentru că din El ieşea o putere care-i vindeca pe toţi.

And all the multitude were seeking to touch Him, for healing power was all the while going forth from Him and curing them all '> saving them from severe illnesses or calamities].

20 I sus Şi-a ridicat privirea spre ucenicii Lui şi le-a zis: „Ferice de voi, cei săraci, căci a voastră este Împărăţia lui Dumnezeu!

And solemnly lifting up His eyes on His disciples, He said: Blessed (happy— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, apart from your outward condition—and to be envied) are you poor and lowly and afflicted (destitute of wealth, influence, position, and honor), for the kingdom of God is yours!

21 F erice de voi, care acum sunteţi flămânzi, căci voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi, care acum plângeţi, căci voi veţi râde!

Blessed (happy— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, apart from your outward condition—and to be envied) are you who hunger and seek with eager desire now, for you shall be filled and completely satisfied! Blessed (happy— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, apart from your outward condition—and to be envied) are you who weep and sob now, for you shall laugh!

22 F erice de voi când oamenii vă urăsc, vă exclud dintre ei, vă insultă şi resping numele vostru ca pe ceva rău, din pricina Fiului Omului!

Blessed (happy— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, apart from your outward condition—and to be envied) are you when people despise (hate) you, and when they exclude and excommunicate you and revile and denounce you and defame and cast out and spurn your name as evil (wicked) on account of the Son of Man.

23 B ucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi de veselie, pentru că iată, răsplata voastră este mare în cer! Căci tot aşa făceau şi strămoşii voştri cu profeţii!

Rejoice and be glad at such a time and exult and leap for joy, for behold, your reward is rich and great and strong and intense and abundant in heaven; for even so their forefathers treated the prophets.

24 D ar vai de voi, cei bogaţi, căci voi v-aţi primit mângâierea!

But woe to (alas for) you who are rich ( abounding in material resources), for you already are receiving your consolation (the solace and sense of strengthening and cheer that come from prosperity) and have taken and enjoyed your comfort in full.

25 V ai de voi, cei care acum sunteţi sătui, căci voi veţi flămânzi! Vai de voi, cei care râdeţi acum, căci voi veţi jeli şi veţi plânge!

Woe to (alas for) you who are full now (completely filled, luxuriously gorged and satiated), for you shall hunger and suffer want! Woe to (alas for) you who laugh now, for you shall mourn and weep and wail!

26 V ai de voi, când toţi oamenii vă vor vorbi de bine, căci tot aşa au făcut şi strămoşii voştri cu falşii profeţi! Iubirea duşmanilor

Woe to (alas for) you when everyone speaks fairly and handsomely of you and praises you, for even so their forefathers did to the false prophets.

27 E u însă vă spun, vouă, celor ce ascultaţi: iubiţi-vă duşmanii, faceţi-le bine celor ce vă urăsc,

But I say to you who are listening now to Me: '> in order to heed, make it a practice to] love your enemies, treat well (do good to, act nobly toward) those who detest you and pursue you with hatred,

28 b inecuvântaţi-i pe cei ce vă blestemă şi rugaţi-vă pentru cei ce se poartă urât cu voi!

Invoke blessings upon and pray for the happiness of those who curse you, implore God’s blessing (favor) upon those who abuse you.

29 C elui ce te loveşte peste un obraz, întoarce-i-l şi pe celălalt! Pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi tunica!

To the one who strikes you on the jaw or cheek, offer the other jaw or cheek also; and from him who takes away your outer garment, do not withhold your undergarment as well.

30 O ricui îţi cere, dă-i, iar de la cel ce-ţi ia din bunurile tale, nu le mai cere înapoi!

Give away to everyone who begs of you '> in want of necessities], and of him who takes away from you your goods, do not demand or require them back again.

31 A şa cum aţi dori să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel!

And as you would like and desire that men would do to you, do exactly so to them.

32 D acă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Căci şi păcătoşii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei!

If you love those who love you, what quality of credit and thanks is that to you? For even the sinners love their lovers (those who love them).

33 Ş i dacă le faceţi bine doar celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac la fel!

And if you are kind and good and do favors to and benefit those who are kind and good and do favors to and benefit you, what quality of credit and thanks is that to you? For even the preeminently sinful do the same.

34 I ar dacă-i împrumutaţi doar pe cei de la care speraţi să primiţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii îi împrumută pe păcătoşi ca să primească înapoi la fel!

And if you lend money at interest to those from whom you hope to receive, what quality of credit and thanks is that to you? Even notorious sinners lend money at interest to sinners, so as to recover as much again.

35 V oi însă iubiţi-vă duşmanii, faceţi bine şi împrumutaţi fără să mai aşteptaţi nimic în schimb! Astfel răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fii ai Celui Preaînalt, căci El este bun şi cu cei nerecunoscători şi răi!

But love your enemies and be kind and do good '> so that someone derives benefit from them] and lend, expecting and hoping for nothing in return but considering nothing as lost and despairing of no one; and then your recompense (your reward) will be great (rich, strong, intense, and abundant), and you will be sons of the Most High, for He is kind and charitable and good to the ungrateful and the selfish and wicked.

36 F iţi milostivi, tot aşa cum şi Tatăl vostru este milostiv! Paiul şi bârna

So be merciful (sympathetic, tender, responsive, and compassionate) even as your Father is.

37 N u judecaţi şi nu veţi fi judecaţi! Nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi! Iertaţi şi veţi fi iertaţi!

Judge not, and you will not be judged; do not condemn and pronounce guilty, and you will not be condemned and pronounced guilty; acquit and forgive and release (give up resentment, let it drop), and you will be acquitted and forgiven and released.

38 D aţi şi vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată şi care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.“

Give, and will be given to you; good measure, pressed down, shaken together, and running over, will they pour into the bosom. For with the measure you deal out, it will be measured back to you.

39 L e-a spus apoi şi o pildă: „Oare poate un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?

He further told them a proverb: Can a blind guide and direct a blind ? Will they not both stumble into a ditch or a hole in the ground?

40 U n ucenic nu este mai presus de învăţătorul său, dar orice ucenic pregătit va fi ca învăţătorul lui.

A pupil is not superior to his teacher, but everyone completely trained (readjusted, restored, set to rights, and perfected) will be like his teacher.

41 D e ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău?

Why do you see the speck that is in your brother’s eye but do not notice or consider the beam that is in your own eye?

42 S au cum poţi să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!», fără să vezi însă bârna din ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău! Să recunoşti „pomul“ după „roade“

Or how can you say to your brother, Brother, allow me to take out the speck that is in your eye, when you yourself do not see the beam that is in your own eye? You actor (pretender, hypocrite)! First take the beam out of your own eye, and then you will see clearly to take out the speck that is in your brother’s eye.

43 N u este nici un pom bun care să facă roade stricate şi nici un pom stricat care să facă roade bune.

For there is no good (healthy) tree that bears decayed (worthless, stale) fruit, nor on the other hand does a decayed (worthless, sickly) tree bear good fruit.

44 C ăci fiecare pom se recunoaşte după propriile lui roade. Din mărăcini, oamenii nu culeg smochine şi din ciulini, ei nu culeg struguri!

For each tree is known and identified by its own fruit; for figs are not gathered from thornbushes, nor is a cluster of grapes picked from a bramblebush.

45 O mul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din inima lui cea rea. Căci din belşugul inimii vorbeşte gura! Casa zidită pe stâncă

The upright (honorable, intrinsically good) man out of the good treasure in his heart produces what is upright (honorable and intrinsically good), and the evil man out of the evil storehouse brings forth that which is depraved (wicked and intrinsically evil); for out of the abundance (overflow) of the heart his mouth speaks.

46 D e ce-Mi ziceţi: «Doamne, Doamne!» şi nu faceţi ce spun Eu?

Why do you call Me, Lord, Lord, and do not what I tell you?

47 V ă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele şi le împlineşte:

For everyone who comes to Me and listens to My words and does them, I will show you what he is like:

48 e ste asemenea unui om care, atunci când a construit o casă, a săpat adânc şi i-a pus temelia pe stâncă. Când a venit şuvoiul de apă, torentul a izbit în casa aceea şi n-a putut s-o clatine, pentru că fusese construită bine.

He is like a man building a house, who dug and went down deep and laid a foundation upon the rock; and when a flood arose, the torrent broke against that house and could not shake or move it, because it had been securely built or founded on a rock.

49 Î nsă cel ce aude şi nu împlineşte, este asemenea unui om care a construit o casă direct pe pământ, fără temelie. Când torentul a izbit în ea, casa s-a prăbuşit imediat şi distrugerea acelei case a fost groaznică.“

But he who merely hears and does not practice doing My words is like a man who built a house on the ground without a foundation, against which the torrent burst, and immediately it collapsed and fell, and the breaking and ruin of that house was great.