1 Z iceam: „Voi veghea asupra căilor mele ca să nu păcătuiesc cu limba! Îmi voi pune frâu gurii, cât timp se va afla cel rău în prezenţa mea!“

I said, I will take heed and guard my ways, that I may sin not with my tongue; I will muzzle my mouth as with a bridle while the wicked are before me.

2 A m rămas deci mut, în tăcere, nerostind nici măcar o vorbă bună; dar durerea mi-a fost răscolită.

I was dumb with silence, I held my peace without profit and had no comfort away from good, while my distress was renewed.

3 Î mi ardea inima în piept şi un foc îmi mistuia şoaptele! Atunci mi-a venit cuvânt pe limbă:

My heart was hot within me. While I was musing, the fire burned; then I spoke with my tongue:

4 „ Doamne, descoperă-mi sfârşitul! Care este măsura zilelor mele? Fă-mă să ştiu cât sunt de trecător.

Lord, make me to know my end and the measure of my days—what it is; let me know and realize how frail I am.

5 T u mi-ai dat zile cât un lat de palmă, iar lungimea vieţii mele este o nimica toată înaintea Ta. Într-adevăr omul este doar o suflare. “ Sela

Behold, You have made my days as handbreadths, and my lifetime is as nothing in Your sight. Truly every man at his best is merely a breath! Selah!

6 Î ntr-adevăr, omul călătoreşte ca umbra; el se agită degeaba, adunând comori pe care nu ştie cine le va moşteni.

Surely every man walks to and fro—like a shadow in a pantomime; surely for futility and emptiness he is in turmoil; each one heaps up riches, not knowing who will gather them.

7 Ş i acum ce mai pot nădăjdui eu, Stăpâne? Nădejdea mea este în Tine!

And now, Lord, what do I wait for and expect? My hope and expectation are in You.

8 I zbăveşte-mă de toate nelegiuirile mele, nu mă lăsa de batjocura nebunului!

Deliver me from all my transgressions; make me not the scorn and reproach of the fool!

9 S tau totuşi mut şi nu-mi deschid gura, pentru că Tu ai îngăduit aceasta.

I am dumb, I open not my mouth, for it is You Who has done it.

10 A bate-Ţi lovitura de la mine, căci sunt zdrobit de lovitura mâinii Tale!

Remove Your stroke away from me; I am consumed by the conflict and the blow of Your hand.

11 P edepsind păcatul, tu disciplinezi pe fiecare şi îi prăpădeşti ca molia, ce are mai scump. Într-adevăr, omul este doar o suflare! Sela

When with rebukes You correct and chasten man for sin, You waste his beauty like a moth and what is dear to him consumes away; surely every man is a mere breath. Selah!

12 D oamne, ascultă-mi rugăciunea şi ia aminte la strigătul meu de ajutor! Nu rămâne surd la plânsetul meu, căci, faţă de Tine, sunt doar un pribeag, un peregrin ca toţi strămoşii mei!

Hear my prayer, O Lord, and give ear to my cry; hold not Your peace at my tears! For I am Your passing guest, a temporary resident, as all my fathers were.

13 A bate-Ţi privirea de la mine, ca să mă pot bucura iarăşi, până nu mă duc şi nu voi mai fi!

O look away from me and spare me, that I may recover cheerfulness and encouraging strength and know gladness before I go and am no more!