1 L e-a spus apoi o pildă despre faptul că trebuie să se roage întotdeauna şi să nu se descurajeze:

And he spake a parable unto them to the end that they ought always to pray, and not to faint;

2 E l le-a zis: „Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu-i era ruşine.

saying, There was in a city a judge, who feared not God, and regarded not man:

3 Î n cetatea aceea era şi o văduvă care tot venea la el şi-i zicea: «Fă-mi dreptate în procesul cu potrivnicul meu!»

and there was a widow in that city; and she came oft unto him, saying, Avenge me of mine adversary.

4 P entru o vreme n-a vrut să-i facă dreptate, dar după aceea şi-a zis: «Chiar dacă nu mă tem de Dumnezeu şi nici de oameni nu mi-e ruşine,

And he would not for a while: but afterward he said within himself, Though I fear not God, nor regard man;

5 t otuşi, pentru că această văduvă mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu mai vină întruna şi să mă bată la cap!»“

yet because this widow troubleth me, I will avenge her, lest she wear me out by her continual coming.

6 A poi Domnul a zis: „Auziţi ce zice judecătorul cel nedrept?

And the Lord said, Hear what the unrighteous judge saith.

7 Ş i oare Dumnezeu nu le va face dreptate aleşilor Săi, care strigă zi şi noapte către El, măcar că întârzie faţă de ei?!

And shall not God avenge his elect, that cry to him day and night, and yet he is longsuffering over them?

8 V ă spun că le va face dreptate foarte curând! Dar când va veni Fiului Omului, va găsi El oare credinţă pe pământ?“ Pilda fariseului şi a colectorului de taxe

I say unto you, that he will avenge them speedily. Nevertheless, when the Son of man cometh, shall he find faith on the earth?

9 A mai spus şi următoarea pildă pentru unii care se încredeau în ei înşişi că sunt drepţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi:

And he spake also this parable unto certain who trusted in themselves that they were righteous, and set all others at nought:

10 „ Doi oameni s-au dus la Templu să se roage; unul era fariseu, iar celălalt era colector de taxe.

Two men went up into the temple to pray; the one a Pharisee, and the other a publican.

11 F ariseul stătea în picioare şi se ruga în sine însuşi astfel: «Dumnezeule, Îţi mulţumesc că eu nu sunt ca ceilalţi oameni – tâlhari, nedrepţi, adulteri – şi nici chiar ca acest colector de taxe!

The Pharisee stood and prayed thus with himself, God, I thank thee, that I am not as the rest of men, extortioners, unjust, adulterers, or even as this publican.

12 E u postesc de două ori pe săptămână şi dau zeciuială din tot ceea ce câştig!»

I fast twice in the week; I give tithes of all that I get.

13 C olectorul de taxe însă stătea la distanţă şi nu îndrăznea nici măcar să-şi ridice ochii spre cer, ci se bătea pe piept, zicând: «Dumnezeule, îndură-te de mine, păcătosul!»

But the publican, standing afar off, would not lift up so much as his eyes unto heaven, but smote his breast, saying, God, be thou merciful to me a sinner.

14 E u vă spun că mai degrabă acesta s-a dus acasă socotit drept, decât celălalt. Căci oricine se înalţă pe sine va fi smerit, iar cel ce se smereşte va fi înălţat!“ Isus şi copilaşii

I say unto you, This man went down to his house justified rather than the other: for every one that exalteth himself shall be humbled; but he that humbleth himself shall be exalted.

15 I -au adus şi nişte copilaşi ca să se atingă de ei, dar ucenicii, când au văzut aceasta, i-au mustrat pe cei care i-au adus.

And they were bringing unto him also their babes, that he should touch them: but when the disciples saw it, they rebuked them.

16 I sus însă i-a chemat la Sine pe copilaşi şi a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei!

But Jesus called them unto him, saying, Suffer the little children to come unto me, and forbid them not: for to such belongeth the kingdom of God.

17 A devărat vă spun că cel care nu primeşte Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!“ Isus şi conducătorul bogat

Verily I say unto you, Whosoever shall not receive the kingdom of God as a little child, he shall in no wise enter therein.

18 U n conducător L-a întrebat: – Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

And a certain ruler asked him, saying, Good Teacher, what shall I do to inherit eternal life?

19 I sus i-a răspuns: – De ce Mă numeşti „bun“? Nimeni nu este bun decât Unul: Dumnezeu!

And Jesus said unto him, Why callest thou me good? none is good, save one, even God.

20 C unoşti poruncile: „Să nu comiţi adulter“, „Să nu ucizi“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta.“

Thou knowest the commandments, Do not commit adultery, Do not kill, Do not steal, Do not bear false witness, Honor thy father and mother.

21 E l I-a spus: – Pe toate acestea le-am împlinit încă din tinereţea mea.

And he said, All these things have I observed from my youth up.

22 C ând a auzit aceasta, Isus i-a zis: – Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai şi împarte săracilor, şi vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează-Mă!

And when Jesus heard it, he said unto him, One thing thou lackest yet: sell all that thou hast, and distribute unto the poor, and thou shalt have treasure in heaven: and come, follow me.

23 C ând a auzit el aceste lucruri, s-a întristat foarte tare, pentru că era foarte bogat.

But when he heard these things, he became exceeding sorrowful; for he was very rich.

24 I sus a văzut (că se întristase foarte tare) şi a zis: – Cât de greu este pentru cei ce au bogăţii să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

And Jesus seeing him said, How hardly shall they that have riches enter into the kingdom of God!

25 C ăci este mai uşor să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre cel bogat în Împărăţia lui Dumnezeu!

For it is easier for a camel to enter in through a needle's eye, than for a rich man to enter into the kingdom of God.

26 C ei ce au auzit aceasta s -au întrebat: „Atunci cine poate fi mântuit?“

And they that heard it said, Then who can be saved?

27 E l a zis: – Ceea ce este imposibil pentru oameni, este posibil pentru Dumnezeu.

But he said, The things which are impossible with men are possible with God.

28 A tunci Petru I-a zis: – Iată, noi le-am lăsat pe ale noastre şi Te-am urmat!

And Peter said, Lo, we have left our own, and followed thee.

29 E l le-a răspuns: – Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat casa sau soţia, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii de dragul Împărăţiei lui Dumnezeu

And he said unto them, Verily I say unto you, There is no man that hath left house, or wife, or brethren, or parents, or children, for the kingdom of God's sake,

30 ş i care să nu primească mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine – viaţă veşnică. Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa

who shall not receive manifold more in this time, and in the world to come eternal life.

31 A poi i-a luat deoparte pe cei doisprezece şi le-a zis: „Iată că ne îndreptăm spre Ierusalim şi toate cele scrise prin profeţi despre Fiul Omului se vor împlini.

And he took unto him the twelve, and said unto them, Behold, we go up to Jerusalem, and all the things that are written through the prophets shall be accomplished unto the Son of man.

32 C ăci El va fi dat pe mâna neamurilor, va fi batjocorit, insultat, scuipat

For he shall be delivered up unto the Gentiles, and shall be mocked, and shamefully treated, and spit upon:

33 ş i, după ce-L vor biciui, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.“

and they shall scourge and kill him: and the third day he shall rise again.

34 E i n-au înţeles nimic din aceste lucruri; vorbirea aceasta era ascunsă de ei şi nu pricepeau ce li se spunea. Isus vindecă un orb lângă Ierihon

And they understood none of these things; and this saying was hid from them, and they perceived not the things that were said.

35 Î n timp ce Isus Se apropia de Ierihon, un orb şedea lângă drum cerşind.

And it came to pass, as he drew nigh unto Jericho, a certain blind man sat by the way side begging:

36 C ând a auzit mulţimea trecând, orbul a întrebat ce se întâmplă.

and hearing a multitude going by, he inquired what this meant.

37 I -au spus că trece Isus din Nazaret.

And they told him that Jesus of Nazareth passeth by.

38 A tunci el a început să strige: – Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!

And he cried, saying, Jesus, thou son of David, have mercy on me.

39 C ei ce mergeau în faţă îl mustrau spunându -i să tacă, dar el striga şi mai tare: – Fiul lui David, ai milă de mine!

And they that went before rebuked him, that he should hold his peace: but he cried out the more a great deal, Thou son of David, have mercy on me.

40 I sus S-a oprit şi a poruncit să fie adus la El. Când orbul s-a apropiat, Isus l-a întrebat:

And Jesus stood, and commanded him to be brought unto him: and when he was come near, he asked him,

41 – Ce vrei să fac pentru tine? El I-a răspuns: – Doamne, să-mi recapăt vederea!

What wilt thou that I should do unto thee? And he said, Lord, that I may receive my sight.

42 I sus a zis: – Recapătă-ţi vederea; credinţa ta te-a vindecat!

And Jesus said unto him, Receive thy sight; thy faith hath made thee whole.

43 I mediat el şi-a recăpătat vederea şi L-a urmat pe Isus, slăvindu-L pe Dumnezeu. Tot poporul care văzuse acest lucru a dat laudă lui Dumnezeu.

And immediately he received his sight, and followed him, glorifying God: and all the people, when they saw it, gave praise unto God.