1 D upă ce Solomon a terminat de zidit Casa Domnului, palatul regelui şi tot ceea ce-şi dorise să facă,

And it came to pass, when Solomon had finished the building of the house of Jehovah, and the king's house, and all Solomon's desire which he was pleased to do,

2 D omnul i S-a arătat a doua oară, tot aşa cum i Se arătase la Ghivon.

that Jehovah appeared to Solomon the second time, as he had appeared unto him at Gibeon.

3 D omnul i-a zis: „Ţi-am ascultat rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut-o; am sfinţit această Casă pe care ai zidit-o, punându-Mi Numele acolo pentru totdeauna. Ochii şi inima Mea vor fi acolo în toate zilele.

And Jehovah said unto him, I have heard thy prayer and thy supplication, that thou hast made before me: I have hallowed this house, which thou hast built, to put my name there for ever; and mine eyes and my heart shall be there perpetually.

4 C ât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea aşa cum a umblat tatăl tău, David, în curăţie de inimă şi în dreptate, împlinind tot ce ţi-am poruncit şi păzind legile şi hotărârile Mele,

And as for thee, if thou wilt walk before me, as David thy father walked, in integrity of heart, and in uprightness, to do according to all that I have commanded thee, and wilt keep my statutes and mine ordinances;

5 v oi întări pe vecie tronul domniei tale peste Israel, aşa cum i-am promis tatălui tău, David, atunci când am spus: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş la tronul lui Israel!»

then I will establish the throne of thy kingdom over Israel for ever, according as I promised to David thy father, saying, There shall not fail thee a man upon the throne of Israel.

6 D ar dacă voi sau urmaşii voştri vă veţi întoarce de la Mine, dacă nu veţi păzi poruncile şi legile pe care vi le-am dat, dacă vă veţi depărta, dacă veţi sluji altor dumnezei şi vă veţi închina înaintea lor,

But if ye shall turn away from following me, ye or your children, and not keep my commandments and my statutes which I have set before you, but shall go and serve other gods, and worship them;

7 a tunci îl voi îndepărta pe Israel din ţara pe care i-am dat-o şi voi lepăda dinaintea Mea Casa pe care am sfinţit-o pentru Numele Meu, iar Israel va ajunge de pomină şi de batjocură printre toate popoarele.

then will I cut off Israel out of the land which I have given them; and this house, which I have hallowed for my name, will I cast out of my sight; and Israel shall be a proverb and a byword among all peoples.

8 Ş i oricât de impunătoare este această Casă acum, toţi cei care vor trece pe lângă ea se vor îngrozi, vor fluiera şi vor întreba: «De ce a făcut Domnul astfel acestei ţări şi acestei Case?»

And though this house is so high, yet shall every one that passeth by it be astonished, and shall hiss; and they shall say, Why hath Jehovah done thus unto this land, and to this house?

9 A tunci li se va răspunde: «Pentru că L-au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, Cel Care i-a scos pe strămoşii lor din ţara Egiptului, şi pentru că s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit, de aceea a adus Domnul peste ei toată această nenorocire.»“ Alte realizări ale lui Solomon

and they shall answer, Because they forsook Jehovah their God, who brought forth their fathers out of the land of Egypt, and laid hold on other gods, and worshipped them, and served them: therefore hath Jehovah brought all this evil upon them.

10 L a sfârşitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon zidise cele două clădiri – Casa Domnului şi palatul regelui –

And it came to pass at the end of twenty years, wherein Solomon had built the two houses, the house of Jehovah and the king's house,

11 ( Hiram, regele Tirului, îi dăduse lui Solomon lemne de cedru şi de chiparos şi aur cât a dorit), regele Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

(now Hiram the king of Tyre had furnished Solomon with cedar-trees and fir-trees, and with gold, according to all his desire), that then king Solomon gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

12 H iram a ieşit din Tir să vadă cetăţile pe care i le-a dat Solomon, dar nu i-au plăcut.

And Hiram came out from Tyre to see the cities which Solomon had given him; and they pleased him not.

13 A tunci a zis: „Ce fel de cetăţi mi-ai dat, frate?“ Şi le-a numit ţara Cabul, nume pe care îl poartă şi astăzi.

And he said, What cities are these which thou hast given me, my brother? And he called them the land of Cabul unto this day.

14 H iram îi trimisese regelui Solomon o sută douăzeci de talanţi de aur.

And Hiram sent to the king sixscore talents of gold.

15 A şa au stat lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a folosit regele Solomon pentru a zidi Casa Domnului, palatul său, Milo, zidul Ierusalimului şi cetăţile Haţor, Meghido şi Ghezer.

And this is the reason of the levy which king Solomon raised, to build the house of Jehovah, and his own house, and Millo, and the wall of Jerusalem, and Hazor, and Megiddo, and Gezer.

16 F araonul Egiptului se dusese, capturase Ghezerul şi-i dăduse foc. Îi omorâse pe canaaniţii din cetate şi i-o dăduse ca zestre fiicei sale, soţia lui Solomon.

Pharaoh king of Egypt had gone up, and taken Gezer, and burnt it with fire, and slain the Canaanites that dwelt in the city, and given it for a portion unto his daughter, Solomon's wife.

17 S olomon a rezidit cetăţile Ghezer, Bet-Horonul de Jos,

And Solomon built Gezer, and Beth-horon the nether,

18 B aalat şi Tadmor în pustie, în interiorul ţării,

and Baalath, and Tamar in the wilderness, in the land,

19 p recum şi toate cetăţile pentru provizii, pe care Solomon le avea, cetăţile pentru care şi cetăţile pentru cavalerie, şi tot ceea ce a dorit Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban şi în toată ţara aflată sub stăpânirea sa.

and all the store-cities that Solomon had, and the cities for his chariots, and the cities for his horsemen, and that which Solomon desired to build for his pleasure in Jerusalem, and in Lebanon, and in all the land of his dominion.

20 I ar pe toţi cei ce au mai rămas dintre amoriţi, hitiţi, periziţi, hiviţi şi iebusiţi – cei ce nu făceau parte din Israel –

As for all the people that were left of the Amorites, the Hittites, the Perizzites, the Hivites, and the Jebusites, who were not of the children of Israel;

21 a dică dintre urmaşii acestora, care au rămas în ţară şi pe care israeliţii nu i-au putut nimici de tot, Solomon i-a folosit la muncă forţată şi aşa au rămas până astăzi.

their children that were left after them in the land, whom the children of Israel were not able utterly to destroy, of them did Solomon raise a levy of bondservants unto this day.

22 D ar Solomon nu i-a folosit pe israeliţi ca sclavi, căci aceştia îi slujeau ca ostaşi, slujitori, demnitari, ofiţeri şi conducători de care şi de cavalerie.

But of the children of Israel did Solomon make no bondservants; but they were the men of war, and his servants, and his princes, and his captains, and rulers of his chariots and of his horsemen.

23 C ăpeteniile puse să supravegheze lucrarea lui Solomon şi poporul care o făcea, erau în număr de cinci sute cincizeci.

These were the chief officers that were over Solomon's work, five hundred and fifty, who bare rule over the people that wrought in the work.

24 F iica lui Faraon s-a suit din Cetatea lui David, la palatul pe care Solomon îl zidise pentru ea. Atunci a zidit el Milo.

But Pharaoh's daughter came up out of the city of David unto her house which Solomon had built for her: then did he build Millo.

25 D e trei ori pe an, Solomon aducea arderi de tot şi jertfe de pace pe altarul pe care-l zidise pentru Domnul şi ardea tămâie înaintea Domnului împreună cu jertfele. Astfel, el a terminat Casa.

And three times a year did Solomon offer burnt-offerings and peace-offerings upon the altar which he built unto Jehovah, burning incense therewith, upon the altar that was before Jehovah. So he finished the house.

26 R egele Solomon a construit şi nişte corăbii la Eţion-Gheber, care se află lângă Elat, în ţara Edomului, pe ţărmul Mării Roşii.

And king Solomon made a navy of ships in Ezion-geber, which is beside Eloth, on the shore of the Red Sea, in the land of Edom.

27 H iram şi-a trimis slujitorii, marinari care cunoşteau marea, pentru a sluji împreună cu slujitorii lui Solomon.

And Hiram sent in the navy his servants, shipmen that had knowledge of the sea, with the servants of Solomon.

28 E i s-au dus la Ofir şi au luat de acolo patru sute douăzeci de talanţi de aur, pe care i-au adus apoi regelui Solomon.

And they came to Ophir, and fetched from thence gold, four hundred and twenty talents, and brought it to king Solomon.