1 D upă doi ani, Faraon a visat că stătea pe malul Nilului

And it came to pass at the end of two full years, that Pharaoh dreamed: and, behold, he stood by the river.

2 ş i că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

And, behold, there came up out of the river seven kine, well-favored and fat-fleshed; and they fed in the reed-grass.

3 D upă ele au ieşit din Nil alte şapte vaci urâte şi sfrijite, care s-au aşezat lângă celelalte vaci, pe malul Nilului.

And, behold, seven other kine came up after them out of the river, ill-favored and lean-fleshed, and stood by the other kine upon the brink of the river.

4 V acile urâte şi sfrijite le-au mâncat pe cele şapte vaci frumoase şi grase. Atunci Faraon s-a trezit din somn.

And the ill-favored and lean-fleshed kine did eat up the seven well-favored and fat kine. So Pharaoh awoke.

5 A poi a adormit din nou şi a avut un alt vis: şapte spice de grâne, grase şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

And he slept and dreamed a second time: and, behold, seven ears of grain came up upon one stalk, rank and good.

6 D upă ele au răsărit şapte spice slabe şi arse de vântul de răsărit.

And, behold, seven ears, thin and blasted with the east wind, sprung up after them.

7 S picele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Atunci Faraon s-a trezit din somn; acestea au fost visele sale.

And the thin ears swallowed up the seven rank and full ears. And Pharaoh awoke, and, behold, it was a dream.

8 D imineaţa duhul său era tulburat; el a trimis să-i cheme pe toţi magicienii şi pe toţi înţelepţii Egiptului, cărora le-a istorisit visele, dar nimeni n-a putut să i le interpreteze.

And it came to pass in the morning that his spirit was troubled; and he sent and called for all the magicians of Egypt, and all the wise men thereof: and Pharaoh told them his dream; but there was none that could interpret them unto Pharaoh.

9 A tunci căpetenia paharnicilor i-a zis lui Faraon: „Mi-aduc astăzi aminte de greşeala mea;

Then spake the chief butler unto Pharaoh, saying, I do remember my faults this day:

10 F araon s-a mâniat odată pe slujitorii săi şi ne-a pus sub pază, în casa conducătorului gărzii, pe mine şi pe căpetenia brutarilor.

Pharaoh was wroth with his servants, and put me in ward in the house of the captain of the guard, me and the chief baker:

11 E l şi cu mine am avut în aceeaşi noapte câte un vis, fiecare vis având o interpretare proprie.

and we dreamed a dream in one night, I and he; we dreamed each man according to the interpretation of his dream.

12 Î mpreună cu noi, se afla acolo şi un tânăr evreu, sclav al conducătorului gărzii. I-am istorisit acestuia visele noastre, iar el ni le-a interpretat, dând fiecărui vis o interpretare proprie.

And there was with us there a young man, a Hebrew, servant to the captain of the guard; and we told him, and he interpreted to us our dreams; to each man according to his dream he did interpret.

13 Ş i s-a întâmplat exact aşa cum ni le-a interpretat el: pe mine Faraon m-a repus în slujbă, iar pe brutar l-a spânzurat.“

And it came to pass, as he interpreted to us, so it was; me he restored unto mine office, and him he hanged.

14 A tunci Faraon a trimis după Iosif, iar el a fost scos repede din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele şi s-a prezentat înaintea lui Faraon.

Then Pharaoh sent and called Joseph, and they brought him hastily out of the dungeon: and he shaved himself, and changed his raiment, and came in unto Pharaoh.

15 A cesta i-a zis: – Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l poată interpreta. Am auzit că tu poţi interpreta un vis imediat ce-l auzi.

And Pharaoh said unto Joseph, I have dreamed a dream, and there is none that can interpret it: and I have heard say of thee, that when thou hearest a dream thou canst interpret it.

16 – Nu eu, ci Dumnezeu îi va da lui Faraon un răspuns prielnic, i-a răspuns Iosif.

And Joseph answered Pharaoh, saying, It is not in me: God will give Pharaoh an answer of peace.

17 A tunci Faraon i-a zis lui Iosif: – Am visat că stăteam pe malul Nilului

And Pharaoh spake unto Joseph, In my dream, behold, I stood upon the brink of the river:

18 ş i că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

and, behold, there came up out of the river seven kine, fat-fleshed and well-favored: and they fed in the reed-grass:

19 D upă ele au ieşit alte şapte vaci mici, foarte urâte şi sfrijite. Niciodată n-am văzut vaci atât de urâte în toată ţara Egiptului.

and, behold, seven other kine came up after them, poor and very ill-favored and lean-fleshed, such as I never saw in all the land of Egypt for badness:

20 V acile sfrijite şi urâte le-au mâncat pe primele şapte vaci grase;

and the lean and ill-favored kine did eat up the first seven fat kine:

21 d ar după ce le-au mâncat, nimeni nu şi-ar fi dat seama că au făcut acest lucru, pentru că erau la fel de sfrijite ca şi înainte. Apoi m-am trezit.

and when they had eaten them up, it could not be known that they had eaten them; but they were still ill-favored, as at the beginning. So I awoke.

22 A m adormit din nou şi am avut un alt vis: şapte spice de grâne, pline şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

And I saw in my dream, and, behold, seven ears came up upon one stalk, full and good:

23 D upă ele au răsărit şapte spice uscate, slabe şi arse de vântul de răsărit.

and, behold, seven ears, withered, thin, and blasted with the east wind, sprung up after them:

24 S picele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice bune. Le-am spus magicienilor aceste vise, dar nici unul nu mi le-a putut explica.

and the thin ears swallowed up the seven good ears: and I told it unto the magicians; but there was none that could declare it to me.

25 A tunci Iosif i-a zis lui Faraon: – Visele lui Faraon reprezintă acelaşi lucru; Dumnezeu i-a descoperit ce urmează să facă.

And Joseph said unto Pharaoh, The dream of Pharaoh is one: what God is about to do he hath declared unto Pharaoh.

26 C ele şapte vaci bune reprezintă şapte ani, iar cele şapte spice bune reprezintă tot şapte ani; este un singur vis.

The seven good kine are seven years; and the seven good ears are seven years: the dream is one.

27 C ele şapte vaci slabe şi urâte, care au ieşit după primele, reprezintă şapte ani, ca şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit. Ele reprezintă şapte ani de foamete.

And the seven lean and ill-favored kine that came up after them are seven years, and also the seven empty ears blasted with the east wind; they shall be seven years of famine.

28 S e va întâmpla exact aşa cum i-am spus lui Faraon; Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce urmează să facă.

That is the thing which I spake unto Pharaoh: what God is about to do he hath showed unto Pharaoh.

29 V or veni şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.

Behold, there come seven years of great plenty throughout all the land of Egypt:

30 D upă ei vor veni şapte ani de foamete, astfel încât tot belşugul din ţara Egiptului va fi uitat. Foametea va pustii ţara;

and there shall arise after them seven years of famine; and all the plenty shall be forgotten in the land of Egypt; and the famine shall consume the land;

31 b elşugul nu va mai fi cunoscut în ţară din cauza foametei care va urma, pentru că ea va fi foarte grea.

and the plenty shall not be known in the land by reason of that famine which followeth; for it shall be very grievous.

32 V isul i-a fost arătat lui Faraon în două feluri, pentru că acest lucru este hotărât de Dumnezeu, iar Dumnezeu îl va împlini în curând.

And for that the dream was doubled unto Pharaoh, it is because the thing is established by God, and God will shortly bring it to pass.

33 D e aceea Faraon să aleagă acum un om priceput şi înţelept şi să-l pună conducător peste ţara Egiptului.

Now therefore let Pharaoh look out a man discreet and wise, and set him over the land of Egypt.

34 F araon să rânduiască supraveghetori peste ţara Egiptului şi să ia o cincime din rodul ţării în timpul celor şapte ani de belşug.

Let Pharaoh do this, and let him appoint overseers over the land, and take up the fifth part of the land of Egypt in the seven plenteous years.

35 E i să strângă toată hrana din aceşti ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăţi sub stăpânirea lui Faraon şi să le păzească.

And let them gather all the food of these good years that come, and lay up grain under the hand of Pharaoh for food in the cities, and let them keep it.

36 H rana aceea va fi o rezervă pentru ţară în cei şapte ani de foamete care vor veni peste ţara Egiptului, astfel încât ţara să nu piară în timpul foametei. Înălţarea lui Iosif

And the food shall be for a store to the land against the seven years of famine, which shall be in the land of Egypt; that the land perish not through the famine.

37 L ui Faraon şi tuturor slujitorilor săi li s-a părut potrivit planul.

And the thing was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants.

38 A şa că el le-a zis slujitorilor săi: „Vom putea noi găsi pe cineva ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu ?“

And Pharaoh said unto his servants, Can we find such a one as this, a man in whom the spirit of God is?

39 A poi Faraon i-a zis lui Iosif: – Pentru că Dumnezeu ţi-a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput şi de înţelept ca tine.

And Pharaoh said unto Joseph, Forasmuch as God hath showed thee all of this, there is none so discreet and wise as thou:

40 D e aceea tu vei fi conducător peste curtea mea şi tot poporul meu va asculta de cuvântul tău; doar în ce priveşte tronul, eu voi fi mai mare decât tine.

thou shalt be over my house, and according unto thy word shall all my people be ruled: only in the throne will I be greater than thou.

41 A şadar, te-am pus conducător peste toată ţara Egiptului.

And Pharaoh said unto Joseph, See, I have set thee over all the land of Egypt.

42 F araon şi-a scos inelul cu sigiliu din deget şi l-a pus pe degetul lui Iosif. L-a îmbrăcat în haine de in subţire, iar în jurul gâtului i-a pus un lanţ de aur.

And Pharaoh took off his signet ring from his hand, and put it upon Joseph's hand, and arrayed him in vestures of fine linen, and put a gold chain about his neck;

43 A poi l-a pus în carul care venea după al său şi înaintea lui se striga: „Plecaţi genunchiul!“ Astfel, Faraon l-a pus pe Iosif conducător peste tot Egiptul.

and he made him to ride in the second chariot which he had; and they cried before him, Bow the knee: and he set him over all the land of Egypt.

44 D e asemenea, el i-a mai spus lui Iosif: – Eu sunt Faraon, dar fără consimţământul tău nimeni nu va face nimic în toată ţara Egiptului.“

And Pharaoh said unto Joseph, I am Pharaoh, and without thee shall no man lift up his hand or his foot in all the land of Egypt.

45 F araon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah şi i-a dat-o de soţie pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On. Iosif a plecat prin ţara Egiptului.

And Pharaoh called Joseph's name Zaphenath-paneah; and he gave him to wife Asenath, the daughter of Poti-phera priest of On. And Joseph went out over the land of Egypt.

46 E l avea treizeci de ani când a intrat în slujba monarhului Egiptului. Iosif a ieşit de la Faraon şi a călătorit prin tot Egiptul.

And Joseph was thirty years old when he stood before Pharaoh king of Egypt. And Joseph went out from the presence of Pharaoh, and went throughout all the land of Egypt.

47 Î n timpul celor şapte ani de belşug, pământul a rodit foarte mult.

And in the seven plenteous years the earth brought forth by handfuls.

48 Î n timpul acestor şapte ani de belşug din ţara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana şi a depozitat-o în cetăţi; în fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur.

And he gathered up all the food of the seven years which were in the land of Egypt, and laid up the food in the cities: the food of the field, which was round about every city, laid he up in the same.

49 A stfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.

And Joseph laid up grain as the sand of the sea, very much, until he left off numbering; for it was without number.

50 Î nainte să vină anii de foamete, Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On, i-a născut lui Iosif doi fii.

And unto Joseph were born two sons before the year of famine came, whom Asenath, the daughter of Potiphera priest of On, bare unto him.

51 I osif i-a pus întâiului său născut numele Manase, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată familia tatălui meu.“

And Joseph called the name of the first-born Manasseh: For, said he, God hath made me forget all my toil, and all my father's house.

52 C elui de-al doilea fiu i-a pus numele Efraim, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara durerii mele.“

And the name of the second called he Ephraim: For God hath made me fruitful in the land of my affliction.

53 C ei şapte ani de belşug din ţara Egiptului s-au sfârşit

And the seven years of plenty, that was in the land of Egypt, came to an end.

54 ş i au început şapte ani de foamete, aşa cum a spus Iosif. În toate ţările era foamete, dar în toată ţara Egiptului era pâine.

And the seven years of famine began to come, according as Joseph had said: and there was famine in all lands; but in all the land of Egypt there was bread.

55 C ând toată ţara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după pâine. Faraon le-a zis tuturor egiptenilor: „Mergeţi la Iosif, şi el vă va spune ce să faceţi!“

And when all the land of Egypt was famished, the people cried to Pharaoh for bread: and Pharaoh said unto all the Egyptians, Go unto Joseph; what he saith to you, do.

56 F oametea a cuprins întreaga ţară, iar Iosif a deschis toate locurile cu provizii şi le-a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era grea în Egipt.

And the famine was over all the face of the earth: and Joseph opened all the store-houses, and sold unto the Egyptians; and the famine was sore in the land of Egypt.

57 Ş i, pentru că în întreaga lume foametea era grea, oameni din toate ţările veneau în Egipt ca să cumpere grâne de la Iosif.

And all countries came into Egypt to Joseph to buy grain, because the famine was sore in all the earth.