1 A m încheiat un legământ cu ochii mei, să nu-mi aţintesc privirea asupra unei fecioare.

I made a covenant with mine eyes; How then should I look upon a virgin?

2 D ar ce parte am de la Dumnezeu de sus şi moştenire de la Cel Atotputernic din înălţimi?

For what is the portion from God above, And the heritage from the Almighty on high?

3 O are necazul nu este pentru cel nedrept şi dezastrul pentru cei ce săvârşesc fărădelegea?

Is it not calamity to the unrighteous, And disaster to the workers of iniquity?

4 O are nu vede El căile mele şi nu numără El toţi paşii mei?

Doth not he see my ways, And number all my steps?

5 D acă am umblat în minciună şi paşii mei s-au grăbit să înşele,

If I have walked with falsehood, And my foot hath hasted to deceit;

6 a tunci să mă cântărească Dumnezeu într-o cumpănă dreaptă şi-mi va cunoaşte curăţia!

(Let me be weighed in an even balance, That God may know mine integrity);

7 D acă paşii mi s-au abătut de pe cale, dacă inima mi-a urmat ochii şi dacă mi s-au pângărit mâinile,

If my step hath turned out of the way, And my heart walked after mine eyes, And if any spot hath cleaved to my hands:

8 a tunci alţii să mănânce ce am semănat şi roadele mele să fie smulse din rădăcini.

Then let me sow, and let another eat; Yea, let the produce of my field be rooted out.

9 D acă mi-a fost atrasă inima de vreo femeie şi dacă am pândit la uşa vecinului meu,

If my heart hath been enticed unto a woman, And I have laid wait at my neighbor's door;

10 a tunci soţia mea să macine pentru altul şi alţii să se culce cu ea.

Then let my wife grind unto another, And let others bow down upon her.

11 A ceasta ar fi fost o nelegiuire, ar fi fost un păcat ce ar fi trebuit judecat.

For that were a heinous crime; Yea, it were an iniquity to be punished by the judges:

12 A r fi fost un foc ce ar fi mistuit până la Nimicire, ce mi-ar fi ars până la rădăcină tot secerişul.

For it is a fire that consumeth unto Destruction, And would root out all mine increase.

13 D acă n-am făcut dreptate sclavului sau sclavei mele, atunci când s-au plâns împotriva mea,

If I have despised the cause of my man-servant or of my maid-servant, When they contended with me;

14 c e voi face când se va ridica Dumnezeu? Ce voi răspunde când va cerceta El?

What then shall I do when God riseth up? And when he visiteth, what shall I answer him?

15 C el Ce m-a făcut pe mine în pântece, nu i-a făcut şi pe ei? Oare nu Acelaşi ne-a întocmit în pântecele mamelor noastre?

Did not he that made me in the womb make him? And did not one fashion us in the womb?

16 D acă n-am dat celui sărac ce-mi cerea sau dacă am făcut să se mâhnească ochii văduvei,

If I have withheld the poor from their desire, Or have caused the eyes of the widow to fail,

17 d acă mi-am mâncat pâinea de unul singur, iar cel orfan nu a mâncat din ea, –

Or have eaten my morsel alone, And the fatherless hath not eaten thereof;

18 e u care, din tinereţe, l-am crescut ca un tată şi de când m-am născut am călăuzit pe văduvă, –

(Nay, from my youth he grew up with me as with a father, And her have I guided from my mother's womb);

19 d acă am văzut pe cel nenorocit lipsit de haine sau pe cel nevoiaş fără îmbrăcăminte,

If I have seen any perish for want of clothing, Or that the needy had no covering;

20 i ar inima lui nu m-a binecuvântat atunci când l-am încălzit cu lâna oilor mele,

If his loins have not blessed me, And if he hath not been warmed with the fleece of my sheep;

21 d acă mi-am ridicat mâna împotriva orfanului pentru că aveam sprijinul celor de la poarta cetăţii,

If I have lifted up my hand against the fatherless, Because I saw my help in the gate:

22 a tunci să-mi cadă umărul de la locul lui şi să-mi fie smulsă mâna din încheietură.

Then let my shoulder fall from the shoulder-blade, And mine arm be broken from the bone.

23 D ar pentru că m-am temut de nenorocirile lui Dumnezeu şi îmi era frică de măreţia Sa, n-am putut face astfel de lucruri.

For calamity from God is a terror to me, And by reason of his majesty I can do nothing.

24 D acă mi-am pus încrederea în aur sau am zis aurului curat: «Tu îmi dai încredere!»

If I have made gold my hope, And have said to the fine gold, Thou art my confidence;

25 s au dacă m-am bucurat de marea mea avere şi de bogăţia pe care mâinile mele au adunat-o,

If I have rejoiced because my wealth was great, And because my hand had gotten much;

26 d acă am privit soarele în strălucirea sa sau luna mişcându-se în splendoarea ei

If I have beheld the sun when it shined, Or the moon walking in brightness,

27 ş i mi s-a amăgit în taină inima, dacă mâna mea le-a dat sărutări,

And my heart hath been secretly enticed, And my mouth hath kissed my hand:

28 a ceasta ar fi fost o nelegiuire de judecat, pentru că aş fi fost necredincios Celui Preaînalt.

This also were an iniquity to be punished by the judges; For I should have denied the God that is above.

29 D acă m-am bucurat de nenorocirea celui ce mă ura sau dacă mi-a părut bine când a venit necazul peste el,

If I have rejoiced at the destruction of him that hated me, Or lifted up myself when evil found him;

30 d acă mi-am lăsat gura să păcătuiască cerând blestem peste vieţile lor,

(Yea, I have not suffered by mouth to sin By asking his life with a curse);

31 d acă oamenii din cortul meu n-au zis niciodată: «Cine nu s-a săturat din carnea lui?»,

If the men of my tent have not said, Who can find one that hath not been filled with his meat?

32 – străinul însă n-a rămas în drum peste noapte şi uşa mea a fost întotdeauna deschisă călătorului, –

(The sojourner hath not lodged in the street; But I have opened my doors to the traveller);

33 d acă mi-am ascuns păcatele cum fac oamenii, zăvorându-mi nedreptatea în inimă

If like Adam I have covered my transgressions, By hiding mine iniquity in my bosom,

34 p entru că m-aş fi temut de mulţime, iar dispreţul clanurilor m-ar fi înspăimântat, tăcând şi neîndrăznind să ies afară …

Because I feared the great multitude, And the contempt of families terrified me, So that I kept silence, and went not out of the door-

35 O h! De-aş găsi pe cineva să mă asculte! (Iată, îmi semnez acum apărarea! Să-mi răspundă Cel Atotputernic! Să Îşi scrie plângerea Cel Ce mă acuză.

Oh that I had one to hear me! (Lo, here is my signature, let the Almighty answer me); And that I had the indictment which mine adversary hath written!

36 O voi pune pe umăr, o voi purta ca pe o coroană.

Surely I would carry it upon my shoulder; I would bind it unto me as a crown:

37 Î i voi da socoteală de toţi paşii mei, mă voi apropia de El ca un prinţ.)

I would declare unto him the number of my steps; As a prince would I go near unto him.

38 D acă pământul meu a strigat împotriva mea şi dacă brazdele lui au plâns împreună,

If my land crieth out against me, And the furrows thereof weep together;

39 d acă i-am mâncat roada fără să plătesc sau dacă i-am dat la moarte pe proprietarii lui,

If I have eaten the fruits thereof without money, Or have caused the owners thereof to lose their life:

40 a tunci să crească pe el spini în loc de grâu şi neghină în loc de orz!“ Cuvintele lui Iov au luat sfârşit.

Let thistles grow instead of wheat, And cockle instead of barley. The words of Job are ended.