1 L uaţi seama să nu vă îndepliniţi dreptatea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei! Altminteri, nu veţi mai primi nicio răsplată de la Tatăl vostru, Care este în ceruri!

Take heed not to do your alms before men to be seen of them, otherwise ye have no reward with your Father who is in the heavens.

2 A şa că, atunci când faci milostenie, nu suna din trâmbiţă înaintea ta, cum fac ipocriţii în sinagogi şi pe străzi, ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au primit răsplata!

When therefore thou doest alms, sound not a trumpet before thee, as the hypocrites do in the synagogues and in the streets, so that they may have glory from men. Verily I say unto you, They have their reward.

3 T u însă când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta,

But thou, when thou doest alms, let not thy left hand know what thy right hand does;

4 p entru ca milostenia ta sa fie făcută în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti. Despre rugăciune

so that thine alms may be in secret, and thy Father who sees in secret will render to thee.

5 A tunci când vă rugaţi, să nu fiţi ca ipocriţii, căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor, ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au primit răsplata!

And when thou prayest, thou shalt not be as the hypocrites; for they love to pray standing in the synagogues and in the corners of the streets so that they should appear to men. Verily I say unto you, They have their reward.

6 C i tu, când te rogi, intră în camera ta, încuie uşa după tine şi roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

But thou, when thou prayest, enter into thy chamber, and having shut thy door, pray to thy Father who is in secret, and thy Father who sees in secret will render to thee.

7 C ând vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi cuvinte, cum fac neamurile care cred că, dacă spun multe cuvinte, vor fi ascultaţi.

But when ye pray, use not vain repetitions, as those who are of the nations: for they think they shall be heard through their much speaking.

8 V oi să nu fiţi ca ei, pentru că Tatăl vostru ştie de ce anume aveţi nevoie mai înainte ca voi să-I cereţi.

Be not ye therefore like them, for your Father knows of what things ye have need before ye beg of him.

9 I ată deci cum trebuie să vă rugaţi: «Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se Numele Tău,

Thus therefore pray ye: Our Father who art in the heavens, let thy name be sanctified,

10 v ie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ!

let thy kingdom come, let thy will be done as in heaven so upon the earth;

11 P âinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi!

give us to-day our needed bread,

12 Ş i ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm celor ce ne greşesc!

and forgive us our debts, as we also forgive our debtors,

13 Ş i nu ne lăsa să cădem în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău! (Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, în veci. Amin!) »

and lead us not into temptation, but save us from evil.

14 D acă le iertaţi oamenilor greşelile, şi Tatăl vostru cel ceresc vi le va ierta vouă,

For if ye forgive men their offences, your heavenly Father also will forgive you,

15 d ar dacă nu-i iertaţi pe oameni, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile. Despre post

but if ye do not forgive men their offences, neither will your Father forgive your offences.

16 A tunci când postiţi, să nu afişaţi nişte feţe posomorâte ca ipocriţii care îşi urâţesc feţele, ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata!

And when ye fast, be not as the hypocrites, downcast in countenance; for they disfigure their faces, so that they may appear fasting to men: verily I say unto you, They have their reward.

17 C i tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa,

But thou, fasting, anoint thy head and wash thy face,

18 c a să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti. Despre adevăratele comori

so that thou mayest not appear fasting unto men, but to thy Father who is in secret; and thy Father who sees in secret shall render to thee.

19 N u vă adunaţi comori pe pământ, unde le distrug moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii,

Lay not up for yourselves treasures upon the earth, where moth and rust spoils, and where thieves dig through and steal;

20 c i adunaţi-vă comori în cer, unde nu le distrug moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

but lay up for yourselves treasures in heaven, where neither moth nor rust spoils, and where thieves do not dig through nor steal;

21 C ăci acolo unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.

for where thy treasure is, there will be also thy heart.

22 O chiul este felinarul trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină,

The lamp of the body is the eye; if therefore thine eye be single, thy whole body will be light:

23 d ar dacă ochiul tău este rău, atunci tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!

but if thine eye be wicked, thy whole body will be dark. If therefore the light that is in thee be darkness, how great the darkness!

24 N imeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia şi-l va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona. Despre îngrijorări

No one can serve two masters; for either he will hate the one and will love the other, or he will hold to the one and despise the other. Ye cannot serve God and mammon.

25 D e aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca! Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?

For this cause I say unto you, Do not be careful about your life, what ye should eat and what ye should drink; nor for your body what ye should put on. Is not the life more than food, and the body than raiment?

26 U itaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu adună în hambare. Şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai valoroşi decât ele?

Look at the birds of the heaven, that they sow not, nor reap, nor gather into granaries, and your heavenly Father nourishes them. Are ye not much more excellent than they?

27 Ş i apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

But which of you by carefulness can add to his growth one cubit?

28 Ş i de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc.

And why are ye careful about clothing? Observe with attention the lilies of the field, how they grow: they toil not, neither do they spin;

29 Ş i totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

but I say unto you, that not even Solomon in all his glory was clothed as one of these.

30 I ar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?!

But if God so clothe the herbage of the field, which is to-day, and to-morrow is cast into oven, will he not much rather you, O of little faith?

31 A şadar, să nu vă îngrijoraţi zicând: «Ce vom mânca?» sau «Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?»,

Be not therefore careful, saying, What shall we eat? or What shall we drink? or What shall we put on?

32 c ăci toate aceste lucruri neamurile le caută! Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea.

for all these things the nations seek after; for your heavenly Father knows that ye have need of all these things.

33 C ăutaţi mai întâi Împărăţia (lui Dumnezeu) şi dreptatea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

But seek ye first the kingdom of God and his righteousness, and all these things shall be added unto you.

34 N u vă îngrijoraţi deci de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Îi este de ajuns zilei necazul ei.

Be not careful therefore for the morrow, for the morrow shall be careful about itself. Sufficient to the day its own evil.