1 Ş tii tu când nasc caprele de munte? Vezi tu când zămislesc cerboaicele?

Knowest thou the time when the wild goats of the rock bring forth? dost thou mark the calving of the hinds?

2 N umeri tu lunile în care sunt însărcinate, ştii tu vremea când trebuie să nască?

Dost thou number the months that they fulfil? and knowest thou the time when they bring forth?

3 E le se pleacă şi-şi fată puii şi durerile lor se sfârşesc.

They bow themselves, they give birth to their young ones, they cast out their pains;

4 P uii lor se întăresc şi cresc în sălbăticie; se duc şi nu se mai întorc la ele.

Their young ones become strong, they grow up in the open field, they go forth, and return not unto them.

5 C ine a lăsat liber măgarul sălbatic? Cine i-a desfăcut legăturile?

Who hath sent out the wild ass free? and who hath loosed the bands of the onager,

6 I -am dat pustia drept casă, ţinutul sărat drept locuinţă.

Whose house I made the wilderness, and the salt plain his dwellings?

7 R âde de zarva din cetate; nu aude glasul celui ce mână.

He laugheth at the tumult of the city, and heareth not the shouts of the driver;

8 S trăbate munţii pentru păşune şi caută tot ce este verde.

The range of the mountains is his pasture, and he searcheth after every green thing.

9 V rea bivolul sălbatic să te slujească? Stă el noaptea la ieslea ta?

Will the buffalo be willing to serve thee, or will he lodge by thy crib?

10 Î l poţi lega cu funii ca să tragă la brazdă, va grăpa el bulgării din văi pentru tine?

Canst thou bind the buffalo with his cord in the furrow? or will he harrow the valleys after thee?

11 T e încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare, vei lăsa în seama lui lucrul tău cel greu?

Wilt thou put confidence in him, because his strength is great? and wilt thou leave thy labour to him?

12 C rezi tu că se va reîntoarce şi că-ţi va strânge el grâul în aria ta?

Wilt thou trust him to bring home thy seed, and gather it into thy threshing-floor?

13 A ripile struţului bat cu bucurie, deşi nu se compară cu aripile şi penele berzei.

The wing of the ostrich beats joyously—But is it the stork's pinion and plumage?

14 E l îşi lasă ouăle în pământ, le lasă să se încălzească în nisip,

For she leaveth her eggs to the earth, and warmeth them in the dust,

15 u itând că piciorul cuiva le poate sparge şi că un animal sălbatic le poate călca în picioare.

And forgetteth that the foot may crush them, or that the beast of the field may trample them.

16 S e poartă aspru cu puii lui, ca şi cum n-ar fi ai lui, nu-i pasă că truda lui poate fi în zadar,

She is hardened against her young ones, as though they were not hers; her labour is in vain, without her concern.

17 p entru că Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune, nici nu i-a făcut parte de pricepere.

For +God hath deprived her of wisdom, and hath not furnished her with understanding.

18 C ând se ridică şi fuge, râde de cal şi de călăreţul lui.

What time she lasheth herself on high, she scorneth the horse and his rider.

19 Î i dai tu calului putere? Îi îmbraci tu gâtul cu o coamă?

Hast thou given strength to the horse? hast thou clothed his neck with the quivering mane?

20 Î l faci tu să sară ca o lăcustă şi să răspândească groază cu nechezatul lui măreţ?

Dost thou make him to leap as a locust? His majestic snorting is terrible.

21 M ândru de puterea lui, el scurmă valea şi se aruncă asupra celor înarmaţi.

He paweth in the valley, and rejoiceth in strength; he goeth forth to meet the armed host.

22 R âde în faţa fricii, nu se teme de nimic; nu se dă înapoi dinaintea sabiei.

He laugheth at fear, and is not affrighted; neither turneth he back from before the sword.

23 T olba cu săgeţi zăngăne pe el, lancea şi suliţa strălucesc.

The quiver rattleth upon him, the glittering spear and the javelin.

24 F ierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când sună trâmbiţa.

He swalloweth the ground with fierceness and rage, and cannot contain himself at the sound of the trumpet:

25 L a sunetul trâmbiţei el nechează. De departe adulmecă bătălia, tunetul comandanţilor şi strigătul de luptă.

At the noise of the trumpets he saith, Aha! and he smelleth the battle afar off, the thunder of the captains, and the shouting.

26 P rin înţelepciunea ta zboară şoimul şi îşi întinde aripile spre sud?

Doth the hawk fly by thine intelligence, stretch his wings toward the south?

27 L a porunca ta se înalţă vulturul şi îşi face cuibul pe înălţimi?

Doth the eagle mount up at thy command, and make his nest on high?

28 E l are casa pe stâncă, acolo îşi are locuinţa, pe vârful stâncilor şi pe întărituri.

He inhabiteth the rock and maketh his dwelling on the point of the cliff, and the fastness:

29 D e acolo caută prada, ochii lui o văd din depărtări.

From thence he spieth out the prey, his eyes look into the distance;

30 P uii lui îi beau sângele; unde sunt stârvuri, acolo e şi el.“

And his young ones suck up blood; and where the slain are, there is he.