1 C um a acoperit-o Stăpânul, cu norul mâniei Lui, pe fiica Sionului! A aruncat măreţia lui Israel din cer pe pământ. În ziua mâniei Lui nu Şi-a mai adus aminte de aşternutul picioarelor Sale.

How hath the Lord in his anger covered the daughter of Zion with a cloud! He hath cast down from the heavens unto the earth the beauty of Israel, and remembered not his footstool in the day of his anger.

2 S tăpânul a spulberat fără milă toate locuinţele lui Iacov. În furia Lui, a dărâmat fortăreţele fiicei lui Iuda; a aruncat la pământ, în ocară, regatul şi pe conducătorii lui.

The Lord hath swallowed up all the dwellings of Jacob, and hath not spared; he hath thrown down in his wrath the strongholds of the daughter of Judah: he hath brought down to the ground; he hath profaned the kingdom and the princes thereof.

3 Î n mânia Lui aprigă, a retezat întreaga putere a lui Israel. La apropierea duşmanului, Şi-a retras dreapta de la el; El a ars în Iacov, ca o văpaie ce mistuie totul în jurul ei.

He hath cut off in fierce anger all the horn of Israel: he hath withdrawn his right hand from before the enemy; and he burned up Jacob like a flaming fire, devouring round about.

4 A semenea unui vrăjmaş, Şi-a încordat arcul şi Şi-a pregătit dreapta; asemenea unui duşman, a distrus tot ce era plăcut privirilor. Şi-a revărsat mânia ca un foc peste cortul fiicei Sionului.

He hath bent his bow like an enemy; he stood with his right hand as an adversary, and hath slain all that was pleasant to the eye: in the tent of the daughter of Zion, he hath poured out his fury like fire.

5 S tăpânul a ajuns asemenea unui vrăjmaş: l-a spulberat pe Israel, i-a spulberat toate palatele şi i-a distrus fortăreţele. S-au înmulţit bocetele şi vaietele în mijlocul fiicei lui Iuda.

The Lord is become as an enemy: he hath swallowed up Israel; he hath swallowed up all her palaces; he hath destroyed his strongholds, and hath multiplied in the daughter of Judah mourning and lamentation.

6 Ş i-a devastat Locuinţa ca pe o grădină, şi-a distrus locul Lui de întâlnire. Domnul a făcut să fie uitate în Sion sărbătorile şi Sabatele. În indignarea Lui aprigă, i-a îndepărtat pe rege şi pe preot.

And he hath violently cast down his enclosure as a garden; he hath destroyed his place of assembly: Jehovah hath caused set feast and sabbath to be forgotten in Zion, and hath despised in the indignation of his anger king and priest.

7 S tăpânul Şi-a respins altarul, Şi-a abandonat Lăcaşul. A dat în mâinile vrăjmaşului zidurile palatelor lui. Ei au strigat în Casa Domnului ca într-o zi de sărbătoare.

The Lord hath cast off his altar, he hath rejected his sanctuary; he hath given up into the hand of the enemy the walls of her palaces: they have made a noise in the house of Jehovah, as on the day of a set feast.

8 D omnul a hotărât să distrugă zidul fiicei Sionului. El a întins o linie de măsurat şi nu Şi-a retras mâna de la distrugere. El a făcut întăritura şi zidul să plângă, astfel că ele suferă împreună.

Jehovah hath purposed to destroy the wall of the daughter of Zion: he hath stretched out the line, he hath not withdrawn his hand from destroying; and he hath made the rampart and the wall to lament: they languish together.

9 P orţile ei au fost îngropate în pământ, iar zăvoarele i-au fost rupte şi distruse. Regele şi conducătorii ei sunt exilaţi printre neamuri, Legea nu mai este, iar profeţii ei nu mai primesc nici o vedenie de la Domnul.

Her gates are sunk into the ground; he hath destroyed and broken her bars. Her king and her princes are among the nations: the law is no; her prophets also find no vision from Jehovah.

10 B ătrânii fiicei Sionului stau pe pământ tăcuţi; şi-au presărat ţărână deasupra capului şi s-au îmbrăcat cu saci. Fecioarele Ierusalimului îşi pleacă capul în pământ.

The elders of the daughter of Zion sit upon the ground, they keep silence; they have cast dust upon their heads, they have girded themselves with sackcloth: the virgins of Jerusalem hang down their head to the ground.

11 O chii mei s-au sfârşit de atâta plâns, iar măruntaiele-mi fierb; ficatul mi se varsă pe pământ, deoarece fiica poporului meu este zdrobită; copiii şi cei alăptaţi sunt leşinaţi pe străzile cetăţii.

Mine eyes are consumed with tears, my bowels are troubled; my liver is poured upon the earth, because of the ruin of the daughter of my people; because infant and suckling swoon in the streets of the city.

12 E i zic către mamele lor: „Unde este pâinea şi vinul?“ şi cad leşinaţi, asemenea răniţilor, pe drumurile cetăţii, dându-şi ultima suflare la pieptul mamelor lor.

They say to their mothers, Where is corn and wine? when they swoon as the wounded in the streets of the city; when they pour out their soul into their mothers' bosom.

13 „ Cum să te încurajez? Cu ce să te asemăn, fiică a Ierusalimului? Cu ce să te compar şi cum să te alin, fiică fecioară a Sionului? Căci rana ta este mare, este asemenea mării! Cine te va putea vindeca?

What shall I take to witness for thee? what shall I liken unto thee, daughter of Jerusalem? What shall I equal to thee, that I may comfort thee, virgin daughter of Zion? For thy ruin is great as the sea: who will heal thee?

14 P rofeţii tăi au avut pentru tine viziuni false şi amăgitoare; nu ţi-au scos la iveală păcatele, ca să te scape astfel de captivitate. Ei ţi-au spus oracole false şi înşelătoare.

Thy prophets have seen vanity and folly for thee; and they have not revealed thine iniquity, to turn away thy captivity; but have seen for thee burdens of falsehood and causes of expulsion.

15 T oţi trecătorii bat din palme înaintea ta. Ei fluieră şi dau din cap în faţa fiicei Ierusalimului, zicând: „Aceasta este cetatea care era numită întruchiparea perfectă a frumuseţii şi bucuria întregului pământ?!“

All that pass by clap hands at thee; they hiss and shake their head at the daughter of Jerusalem: Is this the city which they called, The perfection of beauty, The joy of the whole earth?

16 T oţi vrăjmaşii tăi îşi deschid larg gura împotriva ta. Fluieră, scrâşnesc din dinţi şi spun: „Am înghiţit-o! Da, aceasta e ziua pe care am aşteptat-o! Am ajuns s-o vedem!“

All thine enemies open their mouth against thee, they hiss and gnash the teeth: they say, We have swallowed up; this is forsooth the day that we looked for: we have found, we have seen.

17 D omnul a înfăptuit ceea ce plănuise; Şi-a împlinit cuvântul pe care îl poruncise încă din zilele din vechime. Te-a distrus fără milă, a făcut din tine bucuria vrăjmaşilor tăi şi a înălţat puterea duşmanilor tăi.

Jehovah hath done what he had devised; he hath fulfilled his word which he had commanded from the days of old: he hath thrown down, and hath not spared, and he hath caused the enemy to rejoice over thee; he hath set up the horn of thine adversaries.

18 S trigă către Stăpânul, o, zid al fiicei Sionului! Lasă lacrimile să curgă ca un râu ziua şi noaptea! Nu-ţi oferi nici un răgaz! Ochii tăi, fiică, să nu aibă odihnă!

Their heart cried unto the Lord. O wall of the daughter of Zion, let tears run down like a torrent day and night: give thyself no respite; let not the apple of thine eye rest.

19 R idică-te! Plângi în noapte, la începutul străjilor! Varsă-ţi inima, asemenea apei, înaintea Stăpânului! Ridică-ţi mâinile spre El pentru viaţa copiilor tăi, care sunt leşinaţi de foame la capătul fiecărei străzi.

Arise, cry out in the night, in the beginning of the watches; pour out thy heart like water before the face of the Lord: lift up thy hands toward him for the life of thy young children, who faint from hunger at the top of all the streets.

20 P riveşte, Doamne, şi ia aminte! Cui i-ai mai făcut Tu aşa ceva? Să-şi mănânce femeile rodul pântecului lor, copiii pe care i-au dezmierdat?! Să fie ucişi preoţii şi profeţii în Lăcaşul Stăpânului?!

See, Jehovah, and consider to whom thou hast done this! Shall the women eat their fruit, the infants that they nursed? Shall priest and prophet be slain in the sanctuary of the Lord?

21 B ăieţii şi bătrânii zac împreună, doborâţi la pământ, pe străzi; fecioarele şi tinerii mei au căzut răpuşi de sabie. I-ai ucis în ziua mâniei Tale şi i-ai înjunghiat fără milă.

The child and the old man lie on the ground in the streets; my virgins and my young men are fallen by the sword: thou hast slain in the day of thine anger; thou hast killed, thou hast not spared.

22 A i chemat teroarea peste mine, din toate părţile, ca la o zi de sărbătoare! În ziua mâniei Domnului, nimeni n-a scăpat, nici n-a supravieţuit! Pe cei îngrijiţi şi crescuţi de mine i-a nimicit vrăjmaşul.

Thou hast called up, as on the day of a set feast, my terrors on every side; and in the day of Jehovah's anger there was none that escaped or remained: those that I have nursed and brought up hath mine enemy consumed.