1 I sus a început să le vorbească din nou în pilde şi le-a zis:

And Jesus answering spoke to them again in parables, saying,

2 „ Împărăţia lui Dumnezeu poate fi asemănată cu un împărat care i-a făcut nuntă fiului său.

The kingdom of the heavens has become like a king who made a wedding feast for his son,

3 E l şi-a trimis sclavii să-i cheme pe cei invitaţi la nuntă, dar aceştia n-au vrut să vină.

and sent his bondmen to call the persons invited to the wedding feast, and they would not come.

4 A trimis din nou alţi sclavi, zicându-le: «Spuneţi-le celor invitaţi: ‘Iată, am pregătit masa, boii şi animalele îngrăşate au fost tăiate şi toate sunt pregătite! Veniţi deci la nuntă!’»

Again he sent other bondmen, saying, Say to the persons invited, Behold, I have prepared my dinner; my oxen and my fatted beasts are killed, and all things ready; come to the wedding feast.

5 D ar invitaţii nu le-au dat nici o atenţie şi au plecat, unul la ogorul lui, iar altul la negustoria lui.

But they made light of it, and went, one to his own land, and another to his commerce.

6 C eilalţi i-au înşfăcat pe sclavi, i-au maltratat şi i-au omorât.

And the rest, laying hold of his bondmen, ill-treated and slew.

7 Î mpăratul s-a mâniat foarte tare. El şi-a trimis trupele, i-a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.

And the king was wroth, and having sent his forces, destroyed those murderers and burned their city.

8 A poi le-a zis sclavilor săi: «Nunta este pregătită, dar cei invitaţi n-au fost vrednici de ea.

Then he says to his bondmen, The wedding feast is ready, but those invited were not worthy;

9 M ergeţi, aşadar, la răspântiile drumurilor şi chemaţi-i la nuntă pe toţi aceia pe care îi găsiţi!»

go therefore into the thoroughfares of the highways, and as many as ye shall find invite to the wedding feast.

10 S clavii aceia au ieşit pe drumuri şi i-au adunat pe toţi aceia pe care i-au găsit, şi răi, şi buni; şi sala nunţii s-a umplut de oaspeţi.

And those bondmen went out into the highways, and brought together all as many as they found, both evil and good; and the wedding feast was furnished with guests.

11 C ând împăratul a venit să-şi vadă oaspeţii, a văzut acolo un om care nu se îmbrăcase în haină de nuntă

And the king, having gone in to see the guests, beheld there a man not clothed with a wedding garment.

12 ş i l-a întrebat: – Prietene, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă? Acesta a amuţit.

And he says to him, friend, how camest thou in here not having on a wedding garment? But he was speechless.

13 A tunci împăratul le-a zis slujitorilor: – Legaţi-l de mâini şi de picioare şi aruncaţi-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!

Then said the king to the servants, Bind him feet and hands, and take him away, and cast him out into the outer darkness: there shall be the weeping and the gnashing of teeth.

14 C ăci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.“ Tributul datorat Cezarului

For many are called ones, but few chosen ones.

15 A tunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să-L prindă în cursă cu vorba.

Then went the Pharisees and held a council how they might ensnare him in speaking.

16 I -au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: – Învăţătorule, ştim că eşti corect şi că-i înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa oamenilor.

And they send out to him their disciples with the Herodians, saying, Teacher, we know that thou art true and teachest the way of God in truth, and carest not for any one, for thou regardest not men's person;

17 A şadar, spune-ne, ce părere ai: se cuvine să-i plătim tribut Cezarului sau nu?

tell us therefore what thou thinkest: Is it lawful to give tribute to Caesar, or not?

18 I sus însă a înţeles intenţia lor rea şi le-a zis: – De ce Mă puneţi la încercare, ipocriţilor?

But Jesus, knowing their wickedness, said, Why tempt ye me, hypocrites?

19 A rătaţi-Mi moneda pentru tribut! Ei I-au adus un denar.

Shew me the money of the tribute. And they presented to him a denarius.

20 I sus i-a întrebat: – Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt?

And he says to them, Whose this image and superscription?

21 – Ale Cezarului, au răspuns ei. Atunci El le-a zis: – Daţi-i deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!

They say to him, Caesar's. Then he says to them, Pay then what is Caesar's to Caesar, and what is God's to God.

22 E i au rămas uimiţi când au auzit aceste cuvinte. Şi astfel L-au lăsat şi au plecat. Despre înviere

And when they heard, they wondered, and left him, and went away.

23 Î n aceeaşi zi au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

On that day came to him Sadducees, who say there is no resurrection; and they demanded of him,

24 – Învăţătorule, Moise a zis că, dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.

saying, Teacher, Moses said, If any one die, not having children, his brother shall marry his wife and shall raise up seed to his brother.

25 E rau printre noi şapte fraţi. Primul s-a căsătorit, dar a murit fără să aibă vreun urmaş, lăsându-i-o astfel pe soţia sa fratelui său.

Now there were with us seven brethren; and the first having married died, and not having seed, left his wife to his brother.

26 A şa s-a întâmplat şi cu al doilea, şi cu al treilea, apoi tot aşa până la al şaptelea.

In like manner also the second and the third, unto the seven.

27 F emeia a murit ultima dintre toţi.

And last of all the woman also died.

28 L a înviere, soţia căruia dintre cei şapte va fi ea? Căci toţi au avut-o de soţie!

In the resurrection therefore of which of the seven shall she be wife, for all had her?

29 I sus le-a răspuns: – Sunteţi rătăciţi, pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu!

And Jesus answering said to them, Ye err, not knowing the scriptures nor the power of God.

30 C ăci la înviere nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din cer.

For in the resurrection they neither marry nor are given in marriage, but are as angels of God in heaven.

31 I ar cu privire la învierea morţilor, n-aţi citit ce v-a spus Dumnezeu, când zice:

But concerning the resurrection of the dead, have ye not read what was spoken to you by God, saying,

32 „ Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov“? El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii!

I am the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob? God is not God of dead, but of living.

33 A uzind aceste lucruri, mulţimile erau uimite de învăţătura Lui. Cea mai mare poruncă

And when the crowds heard they were astonished at his doctrine.

34 C ând au auzit fariseii că Isus le astupase gura saducheilor, s-au strâns la un loc.

But the Pharisees, having heard that he had put the Sadducees to silence, were gathered together.

35 U nul dintre ei, un expert în Lege, ca să-L pună la încercare, L-a întrebat:

And one of them, a lawyer, demanded, tempting him, and saying,

36 – Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?

Teacher, which is the great commandment in the law?

37 I sus i-a răspuns: – „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată mintea ta“.

And he said to him, Thou shalt love Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy understanding.

38 A ceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.

This is great and first commandment.

39 I ar a doua, asemenea ei, este: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“.

And second is like it, Thou shalt love thy neighbour as thyself.

40 T oată Legea şi Profeţii depind de aceste două porunci. Al cui fiu este Cristos?

On these two commandments the whole law and the prophets hang.

41 Î n timp ce fariseii erau strânşi la un loc, Isus a întrebat:

And the Pharisees being gathered together, Jesus demanded of them,

42 – Ce părere aveţi voi despre Cristos? Al cui Fiu este El? Ei I-au răspuns: – Al lui David.

saying, What think ye concerning the Christ? whose son is he? They say to him, David's.

43 I sus le-a zis: – Cum atunci David, în Duhul, Îl numeşte „Domn“, când spune:

He says to them, How then does David in Spirit call him Lord, saying,

44 „ Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea până-Ţi voi pune duşmanii sub picioare!»“?

The Lord said to my Lord, Sit on my right hand until I put thine enemies under thy feet?

45 D eci, dacă David Îl numeşte „Domn“, cum este El Fiul lui?

If therefore David call him Lord, how is he his son?

46 N imeni n-a putut să-I răspundă nici măcar un cuvânt şi, din acea zi, nimeni n-a mai îndrăznit să-I pună întrebări.

And no one was able to answer him a word, nor did any one dare from that day to question him any more.