1 I sus a început să le vorbească din nou în pilde şi le-a zis:

وَكَلَّمَهُمْ يَسُوعُ مَرَّةً أُخْرَى بِأمثالٍ رَمْزيَّةٍ فَقالَ:

2 „ Împărăţia lui Dumnezeu poate fi asemănată cu un împărat care i-a făcut nuntă fiului său.

«يُشبِهُ مَلَكُوتُ السَّماواتِ مَلِكاً عَمِلَ وَلِيمَةَ عُرْسٍ لابْنِهِ.

3 E l şi-a trimis sclavii să-i cheme pe cei invitaţi la nuntă, dar aceştia n-au vrut să vină.

وَأرسَلَ المَلِكُ عَبِيدَهُ لاسْتِدعاءِ المَدعُوِّينَ إلَى وَلِيمَةِ العُرْسِ، وَلَكِنَّهُمْ لَمْ يُرِيدُوا المَجِيءَ.

4 A trimis din nou alţi sclavi, zicându-le: «Spuneţi-le celor invitaţi: ‘Iată, am pregătit masa, boii şi animalele îngrăşate au fost tăiate şi toate sunt pregătite! Veniţi deci la nuntă!’»

«فَأرسَلَ المَلِكُ عَبِيداً آخَرِينَ وَقالَ لَهُمْ: ‹قُولُوا لِأُولَئِكَ المَدعُوِّينَ إنَّ الوَلِيمَةَ جاهِزَةٌ. فَثِيرانِي وَعُجُولِي المُسَمَّنَةُ قَدْ ذُبِحَتْ. وَكُلُّ شَيءٍ جاهِزٌ. فَتَعالَوا إلَى وَلِيمَةِ العُرْسِ.›

5 D ar invitaţii nu le-au dat nici o atenţie şi au plecat, unul la ogorul lui, iar altul la negustoria lui.

«وَلَكِنَّ المَدعُوِّينَ لَمْ يَهتَمُّوا بِالِأمْرِ، وَمَضَى كُلُّ واحِدٍ مِنْهمْ فِي طَرِيقِهِ. فَذَهَبَ واحِدٌ لِلعَمَلِ فِي حَقلِهِ، وَآخَرُ إلَى تِجارَتِهِ.

6 C eilalţi i-au înşfăcat pe sclavi, i-au maltratat şi i-au omorât.

أمّا الباقُونَ فَأمسَكُوا بِعَبِيدِ المَلِكِ وَضَرَبُوهُمْ وَقَتَلُوهُمْ.

7 Î mpăratul s-a mâniat foarte tare. El şi-a trimis trupele, i-a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.

حِينَئِذٍ غَضِبَ المَلِكُ وَأرسَلَ جَيشَهُ فَقَتَلُوا أُولَئِكَ القَتَلَةَ، وَأحرَقُوا مَدِينَتُهُمْ.

8 A poi le-a zis sclavilor săi: «Nunta este pregătită, dar cei invitaţi n-au fost vrednici de ea.

«ثُمَّ قالَ المَلِكُ لِعَبِيدِهِ: ‹وَلِيمَةُ العُرسِ جاهِزَةٌ، وَلَكِنْ أُولَئِكَ المَدعُوِّينَ لَمْ يَكُونُوا يَستَحِقُّونَها.

9 M ergeţi, aşadar, la răspântiile drumurilor şi chemaţi-i la nuntă pe toţi aceia pe care îi găsiţi!»

لِذَلِكَ اذْهَبُوا إلَى زَوايا الشَّوارِعِ، وَادعُوا كُلَّ الَّذينَ تَجِدُونَهُمْ لِحُضُورِ وَلِيمَةِ العُرْسِ.

10 S clavii aceia au ieşit pe drumuri şi i-au adunat pe toţi aceia pe care i-au găsit, şi răi, şi buni; şi sala nunţii s-a umplut de oaspeţi.

فَخَرَجُوا إلَى الشَّوارِعِ، وَجَمَعُوا كُلَّ الَّذينَ وَجَدُوهُمْ، أشراراً كانوا أمْ صالِحِينَ، حَتَّى امتَلأتْ قاعَةُ الوَلِيمَةِ بِالضُّيُوفِ.

11 C ând împăratul a venit să-şi vadă oaspeţii, a văzut acolo un om care nu se îmbrăcase în haină de nuntă

«وَلَمّا دَخَلَ المَلِكُ لِيَرَىْ الضُّيُوفَ، رَأى رَجُلاً هُناكَ لَمْ يَكُنْ يَلبِسُ ثِيابَ العُرْسِ.

12 ş i l-a întrebat: – Prietene, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă? Acesta a amuţit.

فَقالَ المَلِكُ لَهُ: ‹يا صَدِيقُ، كَيفَ دَخَلْتَ إلَى هُنا وَأنتَ لا تَلبِسُ ثِيابَ العُرْسِ، وَلَكِنَّ الرَّجُلَ بَقِيَ صامِتاً.

13 A tunci împăratul le-a zis slujitorilor: – Legaţi-l de mâini şi de picioare şi aruncaţi-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!

فَقالَ المَلِكُ لِخُدّامِهِ: ‹اربِطُوا رِجلَيهِ وَيَدَيهِ، وَألقُوهُ خارِجاً إلَى الظُّلْمَةِ، حَيثُ يَبكِي النّاسُ وَيَصُرُّونَ عَلَى أسنانِهِمْ.›

14 C ăci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.“ Tributul datorat Cezarului

لِأنَّ كَثِيرِينَ يُدعَونَ، وَلَكِنْ قَلِيلِينَ فَقَطْ يُختارُونَ.» الفِرِّيسيُّونَ يُحاوِلُونَ الإيقاعَ بِيَسُوع

15 A tunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să-L prindă în cursă cu vorba.

فَذَهَبَ الفِرِّيسِيُّونَ، وَاجتَمَعُوا لِيَتَشاوَروا كَيفَ يُمكِنُهُمُ أنْ يَصْطادُوا يَسُوعَ بِشَيءٍ يَقُولُهُ.

16 I -au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: – Învăţătorule, ştim că eşti corect şi că-i înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa oamenilor.

فَأرسَلُوا تَلامِيذَهُمْ إلَيهِ مَعَ أشخاصٍ مِنْ جَماعَةِ هِيرُودُسَ، وَقالُوا لَهُ: «يا مُعَلِّمُ، نَحنُ نَعلَمُ أنَّكَ صادِقٌ وَتُعَلِّمُ طَرِيقَ اللهِ بِكُلِّ صِدقٍ. وَأنَّكَ لا تُجامِلُ أحَداً، لأنَّكَ لا تَنظُرُ إلَى مَقاماتِ النّاسِ.

17 A şadar, spune-ne, ce părere ai: se cuvine să-i plătim tribut Cezarului sau nu?

فَأخبِرْنا بِرأيكَ، أيَجُوزُ أنْ تُدفَعَ الضَّرائِبُ لِلقَيصَرِ أمْ لا؟»

18 I sus însă a înţeles intenţia lor rea şi le-a zis: – De ce Mă puneţi la încercare, ipocriţilor?

لَكِنَّ يَسُوعَ عَرَفَ قَصْدَهُمُ الشِّرِّيرَ، فَقالَ لَهُمْ: «أيُّها المُراءُونَ، لِماذا تُحاوِلُونَ اصْطِيادِي؟

19 A rătaţi-Mi moneda pentru tribut! Ei I-au adus un denar.

أرُونِي العُملَةَ الَّتِي تَستَخدِمُونَها.» فَأحضَرُوا إلَيهِ دِيناراً.

20 I sus i-a întrebat: – Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt?

فَقالَ لَهُمْ: «لِمَنْ هَذا الرَّسمُ وَهَذا الاسْمُ المَنقوشَينِ عَلَى الدِّينارِ؟»

21 – Ale Cezarului, au răspuns ei. Atunci El le-a zis: – Daţi-i deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!

فَقالُوا لَهُ: «إنَّهُما لِلقَيصَرِ.» فَقالَ لَهُمْ: «إذاً أعطُوا القَيصَرَ ما يَخُصُّهُ، وَأعطُوا اللهَ ما يَخُصُّهُ.»

22 E i au rămas uimiţi când au auzit aceste cuvinte. Şi astfel L-au lăsat şi au plecat. Despre înviere

فَلَمّا سَمِعُوا جَوابَهُ هَذا، اندَهَشُوا جِدّاً، وَتَرَكُوهُ وَذَهَبُوا فِي طَرِيقِهِمْ. الصَّدُوقِيُّونَ يُحاوِلُونَ الإيقاعَ بِيَسُوع

23 Î n aceeaşi zi au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

وَفِي ذَلِكَ اليَومِ، جاءَ إلَيهِ بَعضُ الصَّدُوقِيِّينَ، وَهُمُ الَّذِينَ يَقُولُونَ إنَّهُ لا تُوجَدُ قِيامَةٌ، وَسَألُوهُ:

24 – Învăţătorule, Moise a zis că, dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.

«يا مُعَلِّمُ، قالَ مُوسَى إنَّهُ إنْ ماتَ رَجُلٌ وَلَمْ يَتْرُكْ أولاداً، فَعَلَى أخِيهِ أنْ يَتَزَوَّجَ أرمَلَتَهُ، وَأنْ يُنجِبَ وَلَداً يُنْسَبُ لِأخِيهِ.

25 E rau printre noi şapte fraţi. Primul s-a căsătorit, dar a murit fără să aibă vreun urmaş, lăsându-i-o astfel pe soţia sa fratelui său.

فَكانَ بَينَنا سَبْعَةُ إخْوَةٍ، فَتَزَوَّجَ الأوَّلُ وَماتَ. وَلِأنَّهُ لَمْ يُنجِبْ أولاداً، تَزَوَّجَ أخُوهُ أرمَلَتَهُ.

26 A şa s-a întâmplat şi cu al doilea, şi cu al treilea, apoi tot aşa până la al şaptelea.

وَحَدَثَ ذَلِكَ لِلأخِ وَالثّانِي وَالثّالِثِ وَحَتَّى السّابِعِ.

27 F emeia a murit ultima dintre toţi.

وَبَعْدَ أنْ ماتُوا جَمِيعاً، ماتَتِ المَرأةُ أيضاً.

28 L a înviere, soţia căruia dintre cei şapte va fi ea? Căci toţi au avut-o de soţie!

فَلِمَنْ مِنَ السَّبْعَةِ سَتَكُونُ زَوجَةً يَومَ القِيامَةِ؟ فَقَدْ تَزَوَجُوها جَمِيعاً.»

29 I sus le-a răspuns: – Sunteţi rătăciţi, pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu!

فَأجابَهُمْ يَسُوعُ: «أنتُمْ فِي ضَلالٍ لِأنَّكُمْ لا تَعرِفُونَ الكِتابَ، وَلا تَعرِفُونَ قُوَّةَ اللهِ.

30 C ăci la înviere nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din cer.

فَافهَموا أنَّهُ فِي الحَياةِ الأبَدِيَّةِ بَعْدَ قِيامَةِ الأمواتِ، النّاسُ لا يَتَزَوَّجُونَ وَلا يُزَوِّجُونَ بَناتِهِمْ، بَلْ يَكُونُونَ كَالمَلائِكَةِ فِي السَّماءِ.

31 I ar cu privire la învierea morţilor, n-aţi citit ce v-a spus Dumnezeu, când zice:

أمّا بِخُصُوصِ قِيامَةِ الأمواتِ، أفَلَمْ تَقرَأُوا ما قالَهُ اللهُ؟

32 „ Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov“? El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii!

‹أنا إلَهُ إبْراهِيمَ وَإلَهُ إسْحاقَ وَإلَهُ يَعقُوبَ.› وَلَيسَ اللهُ إلَهَ أمْواتٍ، بَلْ إلَهُ أحْياءٍ.»

33 A uzind aceste lucruri, mulţimile erau uimite de învăţătura Lui. Cea mai mare poruncă

فَلَمّا سَمِعَ النّاسُ هَذا الكَلامَ اندَهَشُوا جِدّاً مِنْ تَعلِيمِهِ. أعظَمُ وَصِيَّة

34 C ând au auzit fariseii că Isus le astupase gura saducheilor, s-au strâns la un loc.

وَعِندَما سَمِعَ الفِرِّيسِيُّونَ أنَّ يَسُوعَ جاوَبَ الصَّدُوقِيِّينَ فَأسكَتَهُمْ، اجتَمَعُوا مَعاً.

35 U nul dintre ei, un expert în Lege, ca să-L pună la încercare, L-a întrebat:

وَسَألَهُ خَبِيرٌ فِي الشَّرِيعَةِ مُحاوِلاً الإيقاعَ بِهِ فَقالَ:

36 – Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?

«يا مُعَلِّمُ، ما هِيَ أعظَمُ وَصِيَّةٍ فِي الشَّرِيعَةِ؟»

37 I sus i-a răspuns: – „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată mintea ta“.

فَقالَ لَهُ يَسُوعُ: «‹تُحِبّ الرَّبَّ إلَهَكَ بِكُلِّ قَلبِكَ، وَبِكُلِّ نَفسِكَ، وَبِكُلِّ عَقلِكَ،›

38 A ceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.

هَذِهِ هِيَ الوَصِيَّةُ الأُولَى وَالعُظمَى،

39 I ar a doua, asemenea ei, este: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“.

أمّا الوَصِيَّةُ الثّانِيَةُ فَهِيَ كَالأُولَى: ‹تُحِبُّ صاحِبَكَ كَما تُحِبُّ نَفسَكَ.›

40 T oată Legea şi Profeţii depind de aceste două porunci. Al cui fiu este Cristos?

الشَّرِيعَةُ كُلُّها وَكُتُبُ الأنبِياءِ تَتَعَلَّقُ بِهاتَينِ الوَصِيَّتَينِ.» المَسيحُ سَيِّدُ داود

41 Î n timp ce fariseii erau strânşi la un loc, Isus a întrebat:

وَفِيما كانَ الفِرِّيسِيُّونَ مُجتَمِعِينَ حَولَهُ، سَألَهُمْ يَسُوعُ:

42 – Ce părere aveţi voi despre Cristos? Al cui Fiu este El? Ei I-au răspuns: – Al lui David.

«ماذا تَعتَقِدُونَ حَولَ المَسِيحِ؟ ابْنُ مَنْ هُوَ؟» فَأجابَهُ الفِرِّيسِيُّونَ: «هُوَ ابْنُ داوُدَ.»

43 I sus le-a zis: – Cum atunci David, în Duhul, Îl numeşte „Domn“, când spune:

فَقالَ لَهُمْ: «إذاً كَيفَ دَعاهُ داوُدُ ‹سَيِّداً›عِندَما قالَ وَهُوَ مُقادٌ بِالرُّوحِ:

44 „ Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea până-Ţi voi pune duşmanii sub picioare!»“?

‹قالَ الرَّبُّ لِسَيِّدِي: اجلِسْ عَنْ يَمِينِي إلَى أنْ أجعَلَ أعداءَكَ تَحْتَ قَدَمَيكَ›؟

45 D eci, dacă David Îl numeşte „Domn“, cum este El Fiul lui?

فَإنْ كانَ داوُدُ يَدعُو المَسيحَ سَيِّداً، فَكَيفَ يَكُونُ ابْنَهُ؟»

46 N imeni n-a putut să-I răspundă nici măcar un cuvânt şi, din acea zi, nimeni n-a mai îndrăznit să-I pună întrebări.

فَلَمْ يَستَطِعْ أحَدٌ أنْ يُجِيبَهُ بِشَيءٍ، وَلَمْ يَجرُؤْ أحَدٌ بَعدَ ذَلِكَ أنْ يَسألَهُ مَزِيداً مِنَ الأسئِلَةِ.