1 D upă toate acestea, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: – Avraame! – Iată-mă, a răspuns el.
وَبَعْدَ هَذِهِ الأُمُورِ أرادَ اللهُ أنْ يَمْتَحِنَ إبْراهِيمَ. فَقالَ لَهُ: «إبْراهِيمُ!» فَقالَ إبْراهِيمُ: «سَمْعاً وَطاعَةً.»
2 D umnezeu i-a spus: – Ia-l pe fiul tău Isaac, pe singurul tău fiu, fiul pe care-l iubeşti, du-te în ţinutul Moria şi jertfeşte-l acolo ca ardere de tot pe unul dintre munţii despre care îţi voi spune.
فَقالَ اللهُ: «خُذْ إسْحاقَ ابْنَكَ وَحِيدَكَ الَّذِي تُحِبُّهُ. وَاذْهَبْ إلَى أرْضِ المُرِيّا. وَهُناكَ قَدِّمْهُ لِي ذَبِيحَةً عَلَى جَبَلٍ سَأُرِيهِ لَكَ.»
3 A vraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a înşeuat măgarul, i-a luat pe doi dintre slujitorii săi şi pe fiul său Isaac, a tăiat lemne pentru arderea de tot şi a plecat spre locul despre care i-a spus Dumnezeu.
فَقامَ إبْراهِيمُ فِي الصَّباحِ الباكِرِ، وَأسْرَجَ حِمارَهُ. وَأخَذَ مَعَهُ اثْنَينِ مِنْ خَدَمِهِ وَإسْحاقَ ابْنَهُ. وَقَطَّعَ حَطَباً لِلذَّبِيحَةِ. وَمَضَى مَعَهُمْ إلَى المَكانِ الَّذِي أراهُ إيّاهُ اللهُ.
4 A treia zi, Avraam şi-a ridicat privirea şi a văzut locul de departe.
وَفِي اليَوْمِ الثّالِثِ رَفَعَ إبْراهِيمُ نَظَرَهُ، فَرَأى المَكانَ مِنْ بَعِيدٍ.
5 A tunci Avraam le-a zis slujitorilor săi: „Rămâneţi aici cu măgarul; eu şi băiatul vom merge până acolo, ne vom închina, iar după aceea ne vom întoarce la voi.“
ثُمَّ قالَ إبْراهِيمُ لِخادِمَيهِ: «ابْقَيا هُنا مَعَ الحِمارِ. سَنَذْهَبُ أنا وَالصَّبِيُّ إلَى ذَلِكَ المَكانِ لِنَسجُدَ، ثُمَّ سَنَعُودُ إلَيكُما.»
6 A vraam a luat lemnele pentru arderea de tot şi le-a pus în spinarea fiului său Isaac, iar el a dus focul şi cuţitul. Şi cei doi au mers împreună.
وَأخَذَ إبْراهِيمُ الحَطَبَّ المُعَدَّ لِلذَّبِيحَةِ، وَوَضَعَهُ عَلَى كَتِفِ ابْنِهِ إسْحاقَ. وَأخَذَ فِي يَدِهِ إناءَ الجَمْرِ وَالسِّكِّينَ. وَمَشَى كِلاهُما مَعاً.
7 I saac i-a zis tatălui său, Avraam: – Tată! – Da, fiule, a răspuns el. – Avem focul şi lemnele, dar unde este mielul pentru arderea de tot? l-a întrebat Isaac.
ثُمَّ قالَ إسْحاقُ لإبْراهِيمَ أبِيهِ: «يا أبِي!» فَقالَ إبْراهِيمُ: «نَعَمْ يا بُنَيَّ.» فَقالَ إسْحاقُ: «النَّارُ وَالحَطَبُ مَعَنا، لَكِنْ أينَ الحَمَلُ لِلذَبِيحَةِ؟»
8 – Dumnezeu Însuşi va da mielul pentru arderea de tot, fiule, i-a răspuns Avraam. Şi cei doi şi-au continuat drumul împreună
فَقالَ إبْراهِيمُ: «اللهُ يُدَبِّرُ لِنَفْسِهِ الذَّبِيحَةَ يا بُنَيَّ.» ثُمَّ تابَعَ الاثْنانِ سَيرَهُما.
9 p ână au ajuns la locul pe care Dumnezeu i-l indicase lui Avraam. Acolo Avraam a zidit un altar şi a aranjat lemnele pe el, după care l-a legat pe fiul său Isaac şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.
وَوَصَلا إلَى المَكانِ الَّذِي حَدَّدَهُ اللهُ لإبْراهِيمَ. وَهُناكَ بَنَى إبْراهِيمُ مَذْبَحاً، وَرَتَّبَ الحَطَبَ عَلَيهِ. ثُمَّ رَبَطَ ابْنَهُ إسْحاقَ، وَوَضَعَهُ عَلَى المَذْبَحِ فَوْقَ الحَطَبِ.
10 A poi şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său.
وَمَدَّ إبْراهِيمُ يَدَهُ وَأخَذَ السِّكِّينَ لِيَذْبَحَ ابْنَهُ.
11 D ar Îngerul Domnului l-a strigat din cer: – Avraame! Avraame! – Iată-mă, a răspuns el.
لَكِنَّ مَلاكَ اللهِ ناداهُ مِنَ السَّماءِ، وَقالَ لَهُ: «إبْراهِيمُ! إبْراهِيمُ!» فَقالَ إبْراهِيمُ: «سَمْعاً وَطاعَةً!»
12 – Nu pune mâna pe băiat, i-a spus Îngerul. Nu-i face nimic, pentru că acum ştiu că te temi de Dumnezeu, întrucât nu l-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.
فَقالَ: «تَوَقَّفْ! لا تُؤْذِ الصَّبِيَّ، وَلا تَفْعَلْ بِهِ شَيئاً. الآنَ عَرَفْتُ أنَّكَ تَخافُني، حَتَّى إنَّكَ لَمْ تَمنَعْ عَنِّي ابْنَكَ الوَحِيدَ.»
13 A vraam şi-a ridicat privirea şi a văzut un berbec prins cu coarnele într-un tufiş. S-a dus, a luat berbecul şi l-a jertfit ca ardere de tot în locul fiului său.
ثُمَّ رَفَعَ إبْراهِيمُ نَظَرَهُ، فَرَأى كَبْشاً عالِقاً مِنْ قَرْنَيهِ بِشُجَيرَةٍ. فَذَهَبَ إبْراهِيمُ وَأخَذَ الكَبْشَ، ثُمَّ قَدَّمَهُ ذَبِيحَةً عِوَضاً عَنِ ابْنِهِ.
14 A vraam a numit acel loc „ Domnul va purta de grijă“, motiv pentru care se spune şi astăzi: „La muntele Domnului i se va purta de grijă.“
وَسَمَّى إبْراهِيمُ ذَلِكَ المَكانَ «يهوه يُدَبِّرُ.» فَيَقُولُ النّاسُ حَتَّى هَذا اليَوْمِ: «فِي الجَبَلِ، يهوه يُدّبِّرُ.»
15 Î ngerul Domnului l-a strigat din cer pentru a doua oară pe Avraam
ثُمَّ نادَى مَلاكُ اللهِ إبْراهِيمَ ثَانِيَةً مِنَ السَّماءِ
16 ş i i-a spus: „Jur pe Mine Însumi, zice Domnul, că, deoarece ai făcut acest lucru şi nu l-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,
وَقالَ: «أُقْسِمُ بِذاتِي، يَقُولُ اللهُ: ‹لِأنَّكَ فَعَلْتَ هَذا الأمْرَ، وَلَمْ تَبْخَلْ عَلَيَّ بِابْنِكَ الوَحِيدِ،
17 t e voi binecuvânta cu adevărat şi-ţi voi înmulţi foarte mult urmaşii, cât stelele cerului şi cât nisipul de pe ţărmul mării. Urmaşii tăi vor pune stăpânire pe cetăţile duşmanilor lor,
إنِّي سَأُبارِكُكَ بِكُلِّ بَرَكَةٍ. وَسَأُعطِيكَ أحفاداً بِعَدَدِ نُجُومِ السَّماءِ وَحَبّاتِ رَملِ الشَّواطِئِ. وَسَيَسْتَولِي أحفادُكَ عَلَى مُدُنِ أعْدائِهِمْ.
18 i ar prin sămânţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că M-ai ascultat.“
وَبِنَسلِكَ سَتَنالُ كُلُّ أُمَمِ الأرْضِ بَرَكَةً، لِأنَّكَ أطَعْتَنِي.›»
19 A vraam s-a întors la slujitorii săi, iar ei s-au sculat şi au mers împreună la Beer-Şeba. Şi Avraam a locuit în Beer-Şeba. Urmaşii lui Nahor
ثُمَّ عادَ إبْراهِيمُ إلَى خادِمَيهِ. وَقامُوا وَذَهَبُوا مَعاً إلَى بِئْرِ السَّبْعِ. وَاسْتَقَرَّ إبْراهِيمُ فِي بِئْرِ السَّبْعِ.
20 D upă toate acestea, a ajuns la Avraam vestea că Milca i-a născut şi ea copii fratelui său, Nahor:
بَعْدَ كُلِّ هَذِهِ الأحداثِ قِيلَ لإبْراهِيمَ: «أنجَبَتْ مِلْكَةُ أولاداً لِأخِيكَ ناحُورَ.
21 p e Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele acestuia, pe Chemuel, tatăl lui Aram,
عُوصاً البِكْرَ، وَبُوزَ أخاهُ، وَقَمُوئِيلُ أبا أرامَ،
22 p e Chesed, pe Hazo, pe Pildaş, pe Yidlaf şi pe Betuel.
وَكاسَدَ وَحَزْوَ وَفِلْداشَ وَيِدلافَ وَبَتُوئِيلَ.»
23 L ui Betuel i s-a născut Rebeca. Pe aceştia opt i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.
وَأنجَبَ بَتُوئِيلُ رِفْقَةَ. أنجَبَتْ مِلْكَةُ هَؤُلاءِ الأبْناءَ الثَّمانِيَةَ لِناحُورَ، أخِي إبْراهِيمَ.
24 D e asemenea, Reuma, ţiitoarea lui, i-a născut pe Tebah, pe Gaham, pe Tahaş şi pe Maaca.
كَما أنجَبَتْ لَهُ جارِيَتُهُ وَزَوجَتُهُ رَؤُومَةُ طابَحَ وَجاحَمَ وَتاحَشَ وَمَعْكَةَ.