1 Î ntr-o zi, în timp ce se afla lângă lacul Ghenezaret şi mulţimea se înghesuia în jurul Lui ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu,

كانَ يَسُوعُ واقِفاً عِندَ بُحَيْرَةِ جَنِيْسارَتَ، وَالنّاسُ يَتَجَمهَرُونَ حَولَهُ وَيَستَمِعُونَ إلَى كَلِمَةِ اللهِ.

2 I sus a văzut două bărci trase la marginea lacului; pescarii coborâseră din ele şi-şi spălau năvoadele.

فَرَأى قارِبَيْنِ عِندَ البَحرِ. وَكانَ الصَّيّادُونَ قَدْ خَرَجُوا مِنهُما وَراحُوا يَغسِلُونَ شِباكَهُمْ.

3 S -a suit într-una dintre bărci, care era a lui Simon, şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi S-a aşezat şi, din barcă, a început să dea învăţătură mulţimilor.

فَدَخَلَ يَسُوعُ أحَدَ القارِبَيْنِ، وهُوَ لِرَجُلٍ اسْمُهُ سِمعانُ. فَطَلَبَ إليهِ أنْ يُبعِدَ القارِبَ قَلِيلاً عَنِ البَرِّ، ثُمَّ جَلَسَ وَعَلَّمَ الجُمهُورَ مِنَ القارِبِ.

4 C ând a terminat de vorbit, i-a zis lui Simon: – Depărtează barca la apă adâncă şi aruncaţi-vă năvoadele pentru pescuit!

وَلَمّا أنهَى كَلامَهُ، قالَ لِسِمْعانَ: «أبحِرْ إلَى المِياهِ العَمِيْقَةِ، وَارْمِ شِباكَكَ لِلصَّيْدِ.»

5 S imon I-a răspuns: – Stăpâne, toată noaptea ne-am trudit, dar n-am prins nimic. Totuşi, la cuvântul Tău, voi arunca năvoadele!

فَأجابَ سِمْعانُ: «يا مُعَلِّمُ، لَقَدْ أنهَكَنا العَمَلُ طَوالَ اللَّيلِ وَلَمْ نُمسِكْ شَيْئاً، لَكِنِّي سَأرمِي الشِّباكَ لِأنَّكَ تَقولُ ذَلِكَ.»

6 A u făcut aşa şi au prins atât de mulţi peşti, încât năvoadele începuseră să li se rupă.

وَلَمّا فَعَلَ، أمسَكُوا بِعَدَدٍ كَبِيْرٍ مِنَ الأسماكِ حَتَّى إنَّ شِباكَهُمْ بَدَأتْ تَتَمَزَّقُ.

7 L e-au făcut semn confraţilor lor din cealaltă barcă, să vină să-i ajute. Aceştia au venit şi au umplut amândouă bărcile cu peşte, până acolo încât erau să se scufunde.

فَأشارُوا إلَى شُرَكائِهِمْ فِي القارِبِ الآخَرِ لِكَيْ يَأْتُوا وَيُساعِدُوهُمْ. فَجاءُوا وَمَلأُوا القارِبَيْنِ حَتَّى أوشَكا عَلَى الغَرَقِ.

8 C ând Simon Petru a văzut ce s-a întâmplat, a căzut la genunchii lui Isus şi I-a zis: – Doamne, pleacă de la mine, pentru că sunt un om păcătos!

فَلَمّا رَأى سِمعانُ بُطرُسُ هَذا، ارتَمَى عِندَ رُكبَتَي يَسُوعَ وَقالَ: «ابْتَعِدْ عَنِّي يا رّبُّ، فَأنا رَجُلٌ خاطِئٌ!»

9 C ăci atât el, cât şi cei ce erau împreună cu el fuseseră cuprinşi de uimire din pricina pescuitului care avusese loc.

فَقَدْ ذُهِلَ وَكُلُّ الَّذِيْنَ مَعَهُ مِنْ كَثْرةِ السَّمَكِ الَّذِي حَصَلُوا عَلَيْهِ.

10 L a fel erau şi Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedei, confraţii lui Simon. Isus i-a răspuns lui Simon: – Nu te teme! De acum înainte vei fi pescar de oameni!

وَذُهِلَ أيضاً يَعقُوبُ وَيُوحَنّا ابنا زَبَدِي شَرِيْكا سِمْعانَ. ثُمَّ قالَ يَسُوعُ لِسِمعانَ: «لا تَخَفْ. أنتَ مِنَ الآنِ فَصاعِداً صَيّادٌ لِلنّاسِ!»

11 D upă ce au adus bărcile la ţărm, au lăsat totul şi L-au urmat. Curăţirea unui bolnav de lepră

فَجاءُوا بِالقارِبَيْنِ إلَى البَرِّ، وَتَرَكُوا كُلَّ شَيءٍ وَتَبِعُوهُ. يَسُوعُ يَشفِي أبرص

12 Î n timp ce Isus era într-una dintre cetăţi, se afla acolo şi un om plin de lepră. Când L-a văzut pe Isus, a căzut la pământ înaintea Lui şi L-a rugat zicând: – Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti!

وَبَيْنَما كانَ يَسُوعُ فِي إحدَى المُدُنِ، كانَ هُناكَ رَجُلٌ يُغَطِّي جِسمَهُ البَرَصُ. فَعِندَما رَأى يَسُوعَ، ارتَمَى عَلَى وَجهِهِ وَتَوَسَّلَ إلَيْهِ قائلاً: «يا سَيِّدُ، أنتَ قادِرٌ أنْ تَجعَلَنِي طاهِراً، إنْ أرَدْتَ.»

13 I sus a întins mâna, l-a atins şi a zis: – Da, vreau. Fii curăţit! Şi imediat lepra s-a depărtat de la el.

فَمَدَّ يَسُوعُ يَدَهُ وَلَمَسَهُ وَقالَ: «نَعَمْ أُرِيْدُ، فَاطْهُرْ.» فَفِي الحالِ زالَ البَرَصُ عَنْهُ.

14 I sus i-a poruncit: – Să nu spui nimănui, ci du-te, arată-te preotului şi adu o jertfă pentru curăţirea ta, aşa cum a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.

ثُمَّ أمَرَهُ يَسُوعُ ألّا يُخبِرَ أحَداً، بَلْ قالَ لَهُ:اذْهَبْ وَأرِ نَفسَكَ لِلكاهِنِ، وَقَدِّمْ تَقدِمَةً عَنْ تَطَهُّرِكَ كَما أمَرَ مُوسَى، فَيَعلَمَ النّاسُ أنَّكَ شُفِيْتَ.»

15 D ar vestea despre El se răspândea tot mai mult, astfel că mulţimi mari de oameni se adunau să-L asculte şi să fie vindecaţi de neputinţele lor.

لَكِنَّ أخبارَ يَسُوعَ كانَتْ تَزدادُ انتِشاراً. وَكانَتْ جَماهِيْرُ كَثِيْرَةٌ مِنَ النّاسِ تَأْتِي مَعاً لِتَسْمَعَهُ وَتُشْفَى مِنْ أمراضِها.

16 E l însă se retrăgea în locuri pustii şi se ruga. Vindecarea unui paralitic

أمّا هُوَ فَكَثِيْراً ما كانَ يَذْهَبُ بَعِيداً عَنِ النّاسِ حَيْثُ يَخلُوَ إلَى نَفسِهِ وَيُصَلِّي. يَسُوعُ يَشفِي مَشلُولاً

17 Î ntr-una din zile, în timp ce El dădea învăţătură, erau acolo şi nişte farisei şi cărturari, care veniseră de prin toate satele Galileii şi ale Iudeii şi din Ierusalim. Puterea Domnului era cu El, ca să vindece.

وَكانَ يَسُوعُ يُعَلِّمُ ذاتَ يَومٍ، وَبَينَ الجالِسينَ فِرِّيْسِيُّونَ وَمُعَلِّمُونَ لِلشَّرِيْعَةِ جاءُوا مِنْ كُلِّ بَلدَةٍ فِي الجَلِيلِ وَاليَهُودِيَّةِ وَمِنَ مَدينَةِ القُدْسِ. وَكانَتْ قُوَّةُ الرَّبِّ للِشِّفاءِ بَيْنَ يَدَيِّ يَسُوعَ.

18 Ş i iată că nişte oameni aduceau pe pat un om care era paralizat. Ei încercau să intre cu el, ca să-l pună înaintea lui Isus.

فَجاءَ بَعضُ الرِّجالِ يَحمِلُونَ رَجُلاً مَشلُولاً عَلَى فِراشٍ، وَحاوَلُوا أنْ يُدخِلُوهُ وَيَضَعُوهُ أمامَ يَسُوعَ.

19 D ar fiindcă n-au găsit cum să-l aducă înăuntru din cauza mulţimii, s-au suit pe acoperişul casei şi l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul mulţimii, înaintea lui Isus.

لَكِنَّهُمْ لَمْ يَجِدُوا طَرِيْقَةً لإدخالِهِ بِسَبَبِ الازدِحامِ، فَصَعِدُوا إلَى سَطحِ البَيتِ، وَأنزَلُوهُ عَلَى فِراشِهِ مِنْ فُتْحَةٍ فِي السَّقفِ إلَى وَسَطِ النّاسِ وَأمامَ يَسُوعَ.

20 C ând le-a văzut Isus credinţa, a zis: „Omule, păcatele îţi sunt iertate!“

فَلَمّا رَأى يَسُوعُ إيمانَهُمْ قالَ: «يا رَجُلُ، خَطاياكَ مَغفُورَةٌ!»

21 C ărturarii şi fariseii au început să-şi zică: „Cine este Acesta Care rosteşte blasfemii? Cine poate ierta păcatele decât numai Dumnezeu?!“

فَبَدَأ مُعَلِّمُو الشَّرِيْعَةِ وَالفِرِّيْسِيُّونَ يُفَكِّرُونَ وَيَقُولُونَ: «مَنْ هُوَ هَذا الَّذِي يُهِيْنُ اللهَ بِكَلامِهِ؟ فَمَنْ غَيْرُ اللهِ وَحدِهِ يَستَطِيْعُ أنْ يَغفِرَ الخَطايا؟»

22 I sus însă, cunoscându-le gândurile, le-a zis: „De ce gândiţi astfel în inimile voastre?

فَعَرَفَ يَسُوعُ أفكارَهُمْ، وَأجابَهُمْ فَقالَ: «لِماذا تُفَكِّرُونَ هَكَذا فِي قُلُوبِكُمْ؟

23 C e este mai uşor, a spune: «Păcatele îţi sunt iertate!», sau a spune: «Ridică-te şi umblă!»?

أيُّ الأمرَيْنِ أسهَلُ: أنْ يُقالَ: ‹خَطاياكَ مَغفُورَةٌ› أمْ أنْ يُقالَ: ‹انهَضْ وَامشِ؟›

24 D ar ca să ştiţi că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele...“, şi atunci i-a zis omului care era paralizat: „Ţie îţi spun: ridică-te, ia-ţi patul şi du-te acasă!“

لَكِنِّي سَأُرِيكُمْ أنَّ ابنَ الإنسانِ يَملِكُ سُلطاناً عَلَى الأرْضِ لِمَغفِرَةِ الخَطايا.» وَقالَ لِلرَّجُلِ المَشلُولِ: «أنا أقُولُ لَكَ، انهَضْ وَاحْمِلْ فِراشَكَ وَاذْهَبْ إلَى بَيتِكَ!»

25 Ş i deodată el s-a ridicat înaintea lor, şi-a luat patul pe care zăcuse şi s-a dus acasă, slăvindu-L pe Dumnezeu.

فَوَقَفَ الرَّجُلُ فَوراً، وَحَمَلَ فِراشَهُ، وَذَهَبَ إلَى بَيتِهِ وَهُوَ يُمَجِّدُ اللهَ.

26 P e toţi i-a cuprins uimirea şi Îl slăveau pe Dumnezeu. S-au umplut de teamă şi au zis: „Astăzi am văzut lucruri nemaipomenite!“ Chemarea lui Levi

فَذُهِلَ الجَمِيعُ، وَأخَذوا يُمَجِّدُونَ اللهَ. وَامتَلأُوا رَهبَةً وَقالوا: «لَقَدْ رَأيْنا اليَومَ أُمُوراً مُذهِلَةً!» لاوِي (مَتَّى) يَتبَعُ يَسُوع

27 D upă toate acestea, El a ieşit afară. Isus a văzut un colector de taxe, pe nume Levi, şezând la masa unde se colectau taxele şi i-a zis: „Urmează-Mă!“

وَبَعدَ هَذا خَرَجَ يَسُوعُ وَرَأى جامِعَ ضَرائِبَ اسْمُهُ لاوِي جالِساً عِندَ مَكانِ جَمعِ الضَّرائِبِ. فَقالَ لَهُ يَسُوعُ: «اتبَعنِي!»

28 E l a lăsat totul, s-a ridicat şi L-a urmat.

فَقامَ وَتَرَكَ كُلَّ شَيءٍ وَتَبِعَهُ.

29 A poi Levi a dat acasă la el un ospăţ mare pentru Isus. Şi o mare mulţime de colectori de taxe şi de alţi oaspeţi stăteau la masă împreună cu ei.

وَأقامَ لاوِي مَأْدُبَةً فِي بَيتِهِ لِيَسُوعَ. وَكانَ جَمعٌ كَبِيْرٌ مِنْ جامِعِي الضَّرائِبِ وَغَيرِهِمْ يَأْكُلُونَ مَعَهُمْ.

30 F ariseii şi cărturarii murmurau împotriva ucenicilor Lui şi ziceau: „De ce mâncaţi şi beţi împreună cu colectorii de taxe şi cu păcătoşii ?“

فَتَذَمَّرَ الفِرِّيْسِيُّونَ وَمُعَلِّمُو الشَّرِيعَةِ وَقالوا لِتَلامِيذِهِ: «لِماذا تَأْكُلُونَ وَتَشرَبُونَ مَعَ جامِعي الضَّرائِبِ وَالخُطاةِ؟»

31 Î nsă Isus le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.

فَأجابَهُمْ يَسُوعُ: «لا يَحتاجُ الأصِحّاءُ إلَى طَبِيبٍ، بَلِ المَرضَى.

32 E u n-am venit să-i chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi.“ Despre post

أنا لَمْ آتِ لِكَي أدعُوَ الصّالِحِينَ، لَكِنِّي جِئتُ لِأدعُوَ الخُطاةَ إلَى التَّوبَةِ.» سُؤالٌ حَولَ الصَّوم

33 E i I-au zis: – Ucenicii lui Ioan, ca şi cei ai fariseilor, postesc des şi fac rugăciuni, dar ai Tăi mănâncă şi beau!

وَقالُوا لَهُ: «إنَّ تَلامِيذَ يُوحَنّا يَصُومُونَ كَثِيراً وَيُصَلُّونَ، وَكَذَلِكَ يَفعَلُ تَلامِيذُ الفِرِّيْسِيِّينَ، أمّا تَلامِيذُكَ فَيَأكُلُونَ وَيَشرَبُونَ دائِماً!»

34 I sus le-a răspuns: – Puteţi să-i faceţi pe nuntaşi să postească în timp ce mirele este cu ei?

فَقالَ لَهُمْ يَسُوعُ: «أيُمكِنُكُمْ أنْ تُجبِرُوا ضُيُوفَ العَرِيسِ عَلَى الصَّومِ وَالعَرِيسُ مَعَهُمْ؟

35 V or veni însă zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci, în zilele acelea, vor posti!

لَكِنْ سَيَأتِي يَومٌ يُؤخَذُ فِيهِ العِرِيسُ مِنهُمْ، فَحينَئِذٍ سَيَصُومُونَ.»

36 L e-a spus apoi şi o pildă: „Nimeni nu rupe un petic dintr-o haină nouă ca să-l pună la o haină veche, pentru că altfel va rupe haina cea nouă, iar peticul din haina cea nouă nu se va potrivi la cea veche.

وَرَوَى لَهُمْ أيضاً مَثَلاً فَقالَ: «ما مِنْ أحَدٍ يَنتَزِعُ رُقعَةً مِنْ ثَوبٍ جَدِيدٍ لِيَرقَعَ بِها ثَوباً قَدِيماً، لِأنَّهُ سَيُتلِفُ الثَّوبَ الجَدِيدَ، وَلَنْ تُلائِمَ الرُّقعَةُ الثَّوبَ القَدِيمَ.

37 Ş i nimeni nu pune vinul nou în burdufuri vechi. Dacă face aşa, vinul cel nou va crăpa burdufurile, iar vinul se va vărsa şi burdufurile vor fi distruse.

وَما مِنْ أحَدٍ يَضَعُ نَبيذاً جَدِيداً فِي أوعِيَةٍ جِلدِيَّةٍ قَدِيمَةٍ، لِأنَّ النَّبيذَ الجَدِيدَ سَيُمَزِّقُ الأوعِيَةَ الجِلدِيَّةَ، فَيُراقَ النَّبيذُ وَتَتلَفَ الأوعِيَةُ.

38 C i vinul nou trebuie să fie pus în burdufuri noi.

لَكِنْ يَنبَغِي أنْ يُوضَعَ النَّبيذُ الجَدِيدُ فِي أوعِيَةٍ جِلدِيَّةٍ جَدِيدَةٍ.

39 Ş i nimeni nu vrea să bea vin nou după ce a băut vin vechi, pentru că zice: «Cel vechi este mai bun!»“

وَما مِنْ أحَدٍ يَشرَبُ النَّبيذَ القَدِيمَ ثُمَّ يَرغَبُ فِي الجَدِيْدِ. لِأنَّهُ يَقُولُ: «القَدِيمُ أفضَلُ.»