1 E u însumi, Pavel, vă îndemn, prin blândeţea şi bunătatea lui Cristos – eu, care sunt blând când sunt cu voi, dar plin de curaj când sunt departe de voi –

ها أنا بُولُسَ، الَّذي يَقولُ بَعضُكُمْ إنِّي ضَعيفٌ وَأنا بَينَكُمْ، وَجَرِيءٌ بَعِيداً عَنكُمْ، ألْتَمِسُ مِنكُمْ بِوَداعَةِ المَسِيحِ وَلُطفِهِ،

2 v ă rog ca, atunci când sunt prezent, să nu fie nevoie să-mi arăt curajul de a-i înfrunta pe cei ce consideră că noi trăim după fire!

ألّا تُجبِرُونِي عَلَى اللُّجُوءِ إلَى هَذِهِ الجُرأةِ مَعَكُمْ عِنْدَ حُضوري. فَأنا أنوِي أنْ أستَخدِمَ هَذِهِ الجُرأةَ مَعَ أُولَئِكَ الَّذينَ يَظُنُّونَ أنَّنا نَسلُكُ بِأُسلُوبٍ دُنيَوِيٍّ.

3 N oi, deşi trăim în fire, nu ne luptăm potrivit cu firea.

فَعَلَى الرُّغمِ مِنْ أنَّنا نَعِيشُ فِي هَذِهِ الدُّنيا، إلّا أنَّنا لا نُحارِبُ بِأُسلُوبٍ دُنيَوِيٍّ.

4 C ăci armele noastre de luptă nu sunt fireşti, ci sunt făcute puternice de Dumnezeu pentru a dărâma fortăreţe. Noi răsturnăm argumentele

فَالأسلِحَةُ الَّتِي نُحارِبُ بِها لَيسَتْ دُنيَوِيَّةً، بَلْ لَها قُوَّةُ اللهِ عَلَى هَدمِ الحُصُونِ. فَبِها نَهدِمُ أوهامَ النّاسِ،

5 ş i orice înălţime semeaţă care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi orice gând îl facem sclav ascultării de Cristos.

وَكُلَّ تَفاخُرٍ يَتَعالَى وَيَمنَعُ مَعرِفَةَ اللهِ. وَنَأْسُرُ كُلَّ فِكرٍ لِيُطِيْعَ المَسِيحَ.

6 S untem gata să pedepsim orice act de neascultare, odată ce ascultarea voastră este deplină.

وَنَحنُ مُستَعِدُّونَ لِمُعاقَبَةِ كُلِّ عِصيانٍ بَينَكُمْ، لَكِنْ بَعدَ أنْ تَكتَمِلُ طاعَتُكُمْ أنتُمْ أوَّلاً.

7 V oi vă uitaţi la înfăţişarea exterioară. Dacă cineva este convins că este al lui Cristos, el însuşi ar trebui să ia în considerare faptul că, aşa cum el este al lui Cristos, la fel suntem şi noi.

انظُرُوا إلَى حَقائِقِ الأُمُورِ الَّتِي أمامَكُمْ! إنْ كانَ أحَدٌ مُقتَنِعاً بِأنَّهُ يَنتَمِي إلَى المَسِيحِ، فَلْيَعلَمَ أنَّنا نَنتَمِي إلَى المَسِيْحِ قَدرَ انتِمائِهِ.

8 C hiar dacă mă laud ceva mai mult cu autoritatea noastră, pe care Domnul ne-a dat-o pentru zidirea şi nu pentru dărâmarea voastră, nu-mi va fi ruşine de ea,

صَحِيْحٌ أنَّني أعتَزُّ أكثَرَ بِالسُّلطانِ الَّذي لَنا، وَلا أجِدُ حَرَجاً فِي ذَلِكَ. لأنَّ الرَّبَّ أعطانا هَذا السُّلطانَ لِكَيْ نَبنِيَكُمْ، لا لِكَيْ نَهدِمَكُمْ.

9 p entru că nu vreau să par, prin scrisorile mele, ca unul care vrea să vă înspăimânte.

أقولُ هَذا حَتَّى لا يَبدُو وَكَأنِّي أُحاوِلُ أنْ أُخِيفَكُمْ بِرِسائِلِي

10 U nii spun: „Scrisorile lui sunt cu greutate şi puternice, dar când este prezent, este slab şi cuvântul lui este dispreţuit.“

إذْ يَقُولُ بَعضُهُمْ: «رَسائِلُهُ قاسِيَةٌ وَقَوِيَّةٌ، أمّا مَظهَرُهُ فَضَعِيفٌ وَكَلامُهُ تافِهٌ!»

11 A stfel de oameni ar trebui să ia în considerare că ceea ce spunem în scrisori, când suntem absenţi, este şi în faptă când suntem prezenţi.

لَكِنْ لِيَتَذَكَّرْ مَنْ يَقُولُ مِثلَ هَذا الكَلامَ، أنَّ ما نَكتُبُهُ فِي رَسائِلِنا وَنَحنُ غائِبُونَ لَنْ يَختَلِفَ عَنْ تَصَرُّفاتِنا حينَ نَأتي إلَيكُمْ.

12 N oi n-ar trebui să îndrăznim să ne clasificăm sau să ne comparăm cu cei care se recomandă singuri, însă, când ei se măsoară unul cu altul şi se compară unul cu altul, nu dau dovadă de înţelepciune.

فَنَحنُ لا نَجرُؤُ أنْ نُصَنِّفَ أنفُسَنا مَعَ الَّذينَ يَمتَدِحُونَ أنفُسَهُمْ، أوْ أنْ نُقارِنَ أنفُسَنا بِهِمْ. فَهُمْ يَجعَلُونَ أنفُسَهُمْ مِقياساً يَقِيسُونَ بِهِ أنفُسَهُمْ، ثُمَّ يُقارِنُونَ بَعضَهُمْ بِبَعضٍ، مُظهِرِينَ بِذَلِكَ أنَّهُمْ بِلا فَهمٍ!

13 N oi însă nu ne lăudăm peste măsură, ci în măsura limitelor pe care ni le-a încredinţat Dumnezeu, măsură care se întinde chiar şi până la voi.

غَيْرَ أنَّنا لَنْ نَفتَخِرَ بِما هُوَ خارِجَ خِدمَتِنا، بَلْ سَنَفتَخِرُ ضِمنَ حُدودِ الخِدمَةِ الَّتِي أوكَلَها اللهُ إلَينا، وَهَذا يَشمُلُكُمْ أنتُمْ أيضاً.

14 N u ne întindem dincolo de ea, ca şi cum n-am fi ajuns până la voi, căci am venit primii la voi cu Evanghelia lui Cristos.

فَنَحنُ لا نَتَجاوَزُ حُدُودَنا بِهَذا الافْتِخارِ. يَكونُ ذَلِكَ لَوْ أنَّنا لَمْ نَأْتِ إلَيكُمْ أصلاً، لَكِنَّنا جِئنا وَأعلَنّا لَكُمْ بِشارَةَ المَسِيحِ.

15 N u ne lăudăm dincolo de limite, adică cu ostenelile altora, ci nădejdea noastră este că, aşa cum credinţa voastră creşte, sfera noastră de lucru între voi va fi lărgită şi mai mult,

فَنَحنُ لا نَتَجاوَزُ حُدُودَنا بِالِافتِخارِ فِي عَمَلِ الآخَرِيْنَ، بَلْ نَرجُو أنْ يَنمُوَ إيمانُكُمْ، فَتَتَّسِعَ حُدُودُ خِدمَتِنا بِمُساعَدَتِكُمْ.

16 c a să putem vesti Evanghelia în ţările de dincolo de voi, fără să ne lăudăm cu o lucrare deja făcută în sfera de lucru a altuia.

وَهَكَذا نَستَطِيْعُ أنْ نُنادِيَ بِالبِشارَةِ إلَى أبعَدَ مِنْ مَدِينَتِكُمْ، فَيَكُونَ افتِخارُنا بِما نَعمَلُهُ نَحنُ لا بِما يَعمَلُهُ الآخَرونَ.

17 Î nsă „Cel ce se laudă să se laude în Domnul.“

وَ«إنْ أرادَ أحَدٌ أنْ يَفتَخِرَ، فَلْيَفتَخِرْ بِالرَّبِّ.»

18 F iindcă nu cel ce se recomandă singur este aprobat, ci cel pe care Domnul îl recomandă.

فَلَيسَ الَّذِي يَمْدَحُ نَفسَهِ هُوَ المَقبُولُ، بَلْ مَنْ يَمدَحُهُ الرَّبُّ.