1 D omnul i-a zis lui Moise: „Taie două table de piatră asemeni celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai spart.

And Jehovah said to Moses, Hew for thyself two tables of stone like the first; and I will write upon the tables the words that were upon the first tables, which thou hast broken.

2 F ii gata dis-de-dimineaţă, suie­te pe muntele Sinai şi înfăţişează-te înaintea Mea, acolo pe vârful muntelui.

And be ready for the morning, and go up in the morning to mount Sinai, and stand there before me on the top of the mountain.

3 S ă nu vină nimeni cu tine şi să nu fie nimeni pe tot muntele; să nu laşi turmele sau cirezile să pască pe lângă munte.“

And let no man go up with thee, neither shall any man be seen on all the mountain; neither shall sheep and oxen feed in front of that mountain.

4 M oise a tăiat două table de piatră asemeni celor dintâi şi s-a urcat pe muntele Sinai dis-de-dimineaţă, aşa cum i-a poruncit Domnul, luând cele două table de piatră în mână.

And he hewed two tables of stone like the first; and Moses rose up early in the morning and went up to mount Sinai, as Jehovah had commanded him, and took in his hand the two tables of stone.

5 D omnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo şi a proclamat Numele de „ Domnul “.

And Jehovah came down in the cloud, and stood beside him there, and proclaimed the name of Jehovah.

6 D omnul a trecut prin faţa lui şi a strigat: „ Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de dragoste şi credincioşie.

And Jehovah passed by before his face, and proclaimed, Jehovah, Jehovah God merciful and gracious, slow to anger, and abundant in goodness and truth,

7 E l Îşi păstrează îndurarea faţă de mii de generaţii, iertând nelegiuirea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie.“

keeping mercy unto thousands, forgiving iniquity and transgression and sin, but by no means clearing; visiting the iniquity of the fathers upon the children, and upon the children's children, upon the third and upon the fourth.

8 M oise şi-a plecat repede capul la pământ şi s-a închinat.

And Moses made haste, and bowed his head to the earth and worshipped,

9 A poi a zis: – Stăpâne, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este un popor încăpăţânat, dar iartă-ne nelegiuirea şi păcatul şi ia-ne ca moştenire.

and said, If indeed I have found grace in thine eyes, Lord, let the Lord, I pray thee, go in our midst; for it is a stiff-necked people; and pardon our iniquity and our sin, and take us for an inheritance!

10 D umnezeu i-a răspuns: – Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în faţa întregului tău popor, aşa cum nu au mai fost făcute în nici o ţară de pe faţa pământului; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri înspăimântătoare.

And he said, Behold, I make a covenant: before all thy people I will do marvels that have not been done in all the earth, nor in any nation; and all the people in the midst of which thou shall see the work of Jehovah; for a terrible thing it shall be that I will do with thee.

11 I a seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Voi izgoni dinaintea ta pe amoriţi, pe canaaniţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi.

Observe what I command thee this day: behold, I will drive out before thee the Amorite, and the Canaanite, and the Hittite, and the Perizzite, and the Hivite, and the Jebusite.

12 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării unde vei merge, ca să nu fie o cursă pentru tine.

Take heed to thyself, that thou make no covenant with the inhabitants of the land to which thou shalt come, lest it be a snare in the midst of thee;

13 D impotrivă, să le dărâmi altarele, să le zdrobeşti stâlpii sacri şi să le tai aşerele,

but ye shall demolish their altars, shatter their statues, and hew down their Asherahs.

14 p entru ca tu să nu te închini nici unui alt dumnezeu, căci Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.

For thou shalt worship no other God; for Jehovah—Jealous is his name—is a jealous God;

15 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea zeilor lor şi le vor aduce jertfe, să te cheme şi pe tine ca să mănânci din jertfele lor.

lest thou make a covenant with the inhabitants of the land, and then, when they go a whoring after their gods, and sacrifice unto their gods, thou be invited, and eat of their sacrifice,

16 S ă nu iei soţii dintre fiicele lor pentru fiii tăi, ca nu cumva fiicele lor, prostituându-se înaintea zeilor lor, să-i târască şi pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor zei.

and thou take of their daughters unto thy sons, and their daughters go a whoring after their gods, and make thy sons go a whoring after their gods.

17 S ă nu-ţi faci dumnezei turnaţi.

—Thou shalt make thyself no molten gods.

18 S ă ţii Sărbătoarea Azimelor. Şapte zile să mănânci azime, aşa cum ţi-am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib, pentru că în luna Abib ai ieşit din Egipt.

—The feast of the unleavened bread shalt thou keep: seven days shalt thou eat unleavened bread, as I have commanded thee, at the appointed time of the month Abib; for in the month Abib thou camest out from Egypt.

19 P rimul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor, sunt ai Mei.

—All that openeth the womb mine; and all the cattle that is born a male, the firstling of ox and sheep.

20 Î ntâiul născut al măgăriţei să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe toţi întâii născuţi ai fiilor tăi. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

But the firstling of an ass thou shalt ransom with a lamb; and if thou ransom not, then shalt thou break its neck. All the first-born of thy sons thou shalt ransom; and none shall appear before me empty.

21 S ă lucrezi şase zile, iar în a şaptea zi să te odihneşti; chiar şi în perioada aratului şi a secerişului să te odihneşti.

—Six days shalt thou work, but on the seventh day thou shalt rest; in ploughing time and in harvest thou shalt rest.

22 S ă ţii Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerişul grâului, precum şi Sărbătoarea Culesului la sfârşitul anului.

—And thou shalt observe the feast of weeks, of the first-fruits of wheat-harvest, and the feast of ingathering at the turn of the year.

23 D e trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel.

Thrice in the year shall all thy males appear before the Lord Jehovah, the God of Israel.

24 E u voi izgoni neamuri dinaintea ta şi îţi voi lărgi hotarele; şi nimeni nu îţi va pofti ţara când te vei duce să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

For I will dispossess the nations before thee, and enlarge thy border, and no man shall desire thy land, when thou goest up to appear before the face of Jehovah thy God thrice in the year.

25 S ă nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paştelui să nu rămână până dimineaţa.

—Thou shalt not offer the blood of my sacrifice with leaven; neither shall the sacrifice of the feast of the passover be left over night until the morning.

26 P rimele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.

—The first of the first-fruits of thy land shalt thou bring into the house of Jehovah thy God. Thou shalt not boil a kid in its mother's milk.

27 – Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul lor am încheiat legământ cu tine şi cu Israel, i-a mai spus Domnul lui Moise.

And Jehovah said to Moses, Write thee these words; for after the tenor of these words have I made a covenant with thee and with Israel.

28 M oise a stat cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, timp în care n-a mâncat deloc pâine şi n-a băut deloc apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci. Strălucirea feţei lui Moise

—And he was there with Jehovah forty days and forty nights; he ate no bread, and drank no water.—And he wrote on the tables the words of the covenant, the ten words.

29 M oise s-a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână şi nu ştia că pielea feţei sale strălucea pentru că vorbise cu Domnul.

And it came to pass, when Moses came down from mount Sinai—and the two tables of testimony were in Moses' hand, when he came down from the mountain—that Moses knew not that the skin of his face shone through his talking with him.

30 C ând Aaron şi toţi israeliţii au văzut cum strălucea pielea feţei lui Moise, s­au temut să se apropie de el.

And Aaron and all the children of Israel saw Moses, and behold, the skin of his face shone; and they were afraid to come near him.

31 D ar Moise i-a chemat; Aaron şi conducătorii adunării s-au întors la el şi el le-a vorbit.

And Moses called to them; and they turned to him,—Aaron and all the principal men of the assembly; and Moses talked with them.

32 D upă aceea, toţi israeliţii s­au apropiat şi el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.

And afterwards, all the children of Israel came near; and he gave them in commandment all that Jehovah had spoken with him on mount Sinai.

33 C ând Moise a terminat de vorbit cu ei, şi-a aşezat un văl pe faţă.

And Moses ended speaking with them; and he had put on his face a veil.

34 O ri de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, îşi lua vălul de pe faţă până când ieşea; iar când ieşea, le spunea israeliţilor ce i s-a poruncit.

And when Moses went in before Jehovah to speak with him, he took the veil off, until he came out; and he came out, and spoke to the children of Israel what he was commanded.

35 I sraeliţii vedeau că pielea feţei lui Moise strălucea. Şi Moise îşi punea din nou vălul pe faţă, până când intra să vorbească cu Domnul.

And the children of Israel saw the face of Moses, that the skin of Moses' face shone; and Moses put the veil on his face again, until he went in to speak with him.