1 T imp de trei ani, n-a mai fost nici un război între Aram şi Israel.

And they continued three years without war between Syria and Israel.

2 D upă trei ani, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a dus la regele lui Israel.

And it came to pass in the third year, that Jehoshaphat the king of Judah came down to the king of Israel.

3 R egele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Ştiţi că cetatea Ramot-Ghilad este a noastră, iar noi nu facem nimic pentru a o lua înapoi de la regele Aramului!“

And the king of Israel said to his servants, Do ye know that Ramoth in Gilead is ours, and we keep quiet without taking it out of the hand of the king of Syria?

4 E l l-a întrebat pe Iehoşafat: – Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi, i-a răspuns Iehoşafat regelui lui Israel.

And he said to Jehoshaphat, Wilt thou go with me to battle to Ramoth-Gilead? And Jehoshaphat said to the king of Israel, I am as thou, my people as thy people, my horses as thy horses.

5 Î nsă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.

And Jehoshaphat said to the king of Israel, Inquire, I pray thee, this day of the word of Jehovah.

6 R egele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat: – Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţ? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Domnul îl va da în mâna regelui!

And the king of Israel assembled the prophets, about four hundred men, and said to them, Shall I go against Ramoth-Gilead to battle, or shall I forbear? And they said, Go up, and the Lord will give it into the king's hand.

7 – Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

But Jehoshaphat said, Is there not here a prophet of Jehovah besides, that we might inquire of him?

8 R egele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

And the king of Israel said to Jehoshaphat, There is yet one man by whom we may inquire of Jehovah; but I hate him, for he prophesies no good concerning me, but evil: Micah the son of Imlah. And Jehoshaphat said, Let not the king say so.

9 A tunci regele lui Israel a chemat o căpetenie şi i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

Then the king of Israel called a chamberlain, and said, Fetch quickly Micah the son of Imlah.

10 R egele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

And the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah, having put on their robes, sat each on his throne, in the open place at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets prophesied before them.

11 Z edechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“

And Zedekiah the son of Chenaanah made for himself horns of iron, and he said, Thus saith Jehovah: With these shalt thou push the Syrians, until thou have exterminated them.

12 Ş i toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

And all the prophets prophesied so, saying, Go up to Ramoth-Gilead, and prosper; for Jehovah will give it into the king's hand.

13 M esagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

And the messenger that went to call Micah spoke to him saying, Behold now, the words of the prophets good to the king with one assent: let thy word, I pray thee, be like the word of one of them, and speak good.

14 – Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce-mi va spune Domnul, i-a răspuns Micaia.

And Micah said, As Jehovah liveth, even what Jehovah shall say to me, that will I speak.

15 C ând a ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci Domnul îl va da în mâna regelui.

And he came to the king. And the king said to him, Micah, shall we go against Ramoth-Gilead to battle, or shall we forbear? And he said to him, Go up, and prosper; for Jehovah will give it into the hand of the king.

16 – De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului ? l-a întrebat regele.

And the king said to him, How many times shall I adjure thee that thou tell me nothing but truth in the name of Jehovah?

17 A tunci el a răspuns: – Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

And he said, I saw all Israel scattered upon the mountains, as sheep that have no shepherd. And Jehovah said, These have no master: let them return every man to his house in peace.

18 R egele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: – Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

And the king of Israel said to Jehoshaphat, Did I not tell thee that he prophesies no good concerning me, but evil?

19 M icaia a mai zis: – Ascultă deci Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare lângă El, la dreapta şi la stânga Lui.

And he said, Hear therefore the word of Jehovah: I saw Jehovah sitting upon his throne, and all the host of heaven standing by him, on his right hand and on his left;

20 Ş i Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

and Jehovah said, Who shall entice Ahab that he may go up and fall at Ramoth-Gilead? And one said after this manner, and another said after that manner.

21 A poi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis: – Eu îl voi amăgi. – Cum? l-a întrebat Domnul.

And there came forth a spirit, and stood before Jehovah, and said, I will entice him.

22 – Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

And Jehovah said unto him, Wherewith? And he said, I will go forth, and will be a lying spirit in the mouth of all his prophets. And he said, Thou shalt entice, and also succeed: go forth, and do so.

23 A stfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

And now, behold, Jehovah has put a lying spirit in the mouth of all these thy prophets, and Jehovah has spoken evil concerning thee.

24 A tunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: – Pe unde a ieşit Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?

Then Zedekiah the son of Chenaanah went near, and smote Micah upon the cheek, and said, Where now went the Spirit of Jehovah from me to speak to thee?

25 – Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi! i-a răspuns Micaia.

And Micah said, Behold, thou shalt see on that day when thou shalt go from chamber to chamber to hide thyself.

26 D upă aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,

And the king of Israel said, Take Micah and carry him back to Amon the governor of the city, and to Joash the king's son;

27 ş i spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

and thou shalt say, Thus says the king: Put this in the prison, and feed him with bread of affliction and with water of affliction, until I come in peace.

28 D ar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine. Voi cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el. Moartea lui Ahab

And Micah said, If thou return at all in peace, Jehovah has not spoken by me. And he said, Hearken, O peoples, all of you!

29 R egele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.

And the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth-Gilead.

30 R egele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale.“ Regele lui Israel s-a deghizat şi, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.

And the king of Israel said to Jehoshaphat, I will disguise myself, and will enter into the battle; but put thou on thy robes. And the king of Israel disguised himself, and went into the battle.

31 R egele Aramului le poruncise celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“

And the king of Syria commanded the thirty-two captains of his chariots saying, Fight neither with small nor great, but with the king of Israel only.

32 C ând căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor;

And it came to pass when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, that they said, Surely that is the king of Israel; and they turned against him to fight; and Jehoshaphat cried out.

33 d ar când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.

And it came to pass that when the captains of the chariots perceived that it was not the king of Israel, they turned back from pursuing him.

34 D upă aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

And a man drew a bow at a venture, and smote the king of Israel between the fastenings and the corslet. And he said to his charioteer, Turn thy hand, and drive me out of the camp; for I am wounded.

35 L upta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului.

And the battle increased that day; and the king was stayed up in his chariot against the Syrians, and he died at even; and the blood of the wound ran out into the hollow of the chariot.

36 C ând a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în ţara lui!“

And there went the cry throughout the host at the going down of the sun, saying, Every man to his city, and every man to his own country!

37 A stfel, regele a murit şi a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat.

And the king died, and was brought to Samaria; and they buried the king in Samaria.

38 C ând au spălat carul într-un iaz din Samaria, câinii i-au lins sângele, iar prostituatele s-au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care-l spusese Domnul.

And one washed the chariot in the pool of Samaria; and the dogs licked his blood, where the harlots bathed: according to the word of Jehovah, which he had spoken.

39 C elelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeş pe care l-a construit şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

And the rest of the acts of Ahab, and all that he did, and the ivory house that he built, and all the cities that he built, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Israel?

40 A hab s-a culcat alături de părinţii săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia. Domnia lui Iehoşafat peste Iuda

And Ahab slept with his fathers; and Ahaziah his son reigned in his stead.

41 I ehoşafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al domniei lui Ahab, regele lui Israel.

And Jehoshaphat the son of Asa began to reign over Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

42 I ehoşafat avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi.

Jehoshaphat was thirty-five years old when he began to reign; and he reigned twenty-five years in Jerusalem; and his mother's name was Azubah, the daughter of Shilhi.

43 E l a umblat în toate căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce e drept înaintea Domnului. Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul mai aducea încă jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

And he walked in all the way of Asa his father; he turned not aside from it, doing what was right in the sight of Jehovah. Only, the high places were not removed: the people offered and burned incense still on the high places.

44 D e asemenea, Iehoşafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

And Jehoshaphat was at peace with the king of Israel.

45 C elelalte fapte ale lui Iehoşafat, puterea pe care a arătat-o şi războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

And the rest of the acts of Jehoshaphat, and his might which he shewed, and how he warred, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

46 E l i-a nimicit pe bărbaţii care se prostituau şi care rămăseseră în ţară de pe vremea tatălui său, Asa.

And the remainder of the sodomites, which were left in the days of his father Asa, he put away from out of the land.

47 Î n acea perioadă, nu era rege în Edom. În locul regelui era un guvernator.

And there was no king in Edom: a deputy reigned.

48 I ehoşafat a făcut nişte corăbii pentru negoţ, care să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Eţion-Gheber.

Jehoshaphat made Tarshish-ships to go to Ophir for gold; but they went not, for the ships were broken at Ezion-geber.

49 A tunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iehoşafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“ Dar Iehoşafat nu a vrut.

Then said Ahaziah the son of Ahab to Jehoshaphat, Let my servants go with thy servants in the ships. But Jehoshaphat would not.

50 I ehoşafat s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram. Domnia lui Ahazia peste Israel

And Jehoshaphat slept with his fathers, and was buried with his fathers in the city of David his father; and Jehoram his son reigned in his stead.

51 A hazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al şaptesprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doi ani peste Israel.

Ahaziah the son of Ahab began to reign over Israel in Samaria the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah; and he reigned two years over Israel.

52 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a trăit ca tatăl său, ca mama sa şi ca Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.

And he did evil in the sight of Jehovah, and walked in the way of his father, and in the way of his mother, and in the way of Jeroboam the son of Nebat, who made Israel to sin.

53 E l i-a slujit lui Baal, i s-a închinat şi l-a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, aşa cum făcuse şi tatăl său.

And he served Baal, and worshipped him, and provoked Jehovah the God of Israel to anger, according to all that his father had done.