1 R egele David îmbătrânise şi acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi.

Now king David was old and stricken in years; and they covered him with clothes, but he gat no heat.

2 S lujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui şi care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău şi stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“

Wherefore his servants said unto him, Let there be sought for my lord the king a young virgin: and let her stand before the king, and let her cherish him, and let her lie in thy bosom, that my lord the king may get heat.

3 E i au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă şi au găsit-o pe Abişag şunamita, pe care au adus-o la rege.

So they sought for a fair damsel throughout all the coasts of Israel, and found Abishag a Shunammite, and brought her to the king.

4 T ânăra era foarte frumoasă. Ea i-a devenit regelui servitoare şi s-a îngrijit de el, dar regele n-a cunoscut-o.

And the damsel was very fair, and cherished the king, and ministered to him: but the king knew her not.

5 A donia, fiul Haghitei, s-a îngâmfat zicând: „Eu voi deveni rege!“ El şi-a pregătit un car, călăreţi şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui.

Then Adonijah the son of Haggith exalted himself, saying, I will be king: and he prepared him chariots and horsemen, and fifty men to run before him.

6 T atăl său nu l-a mustrat niciodată, spunând: „De ce ai făcut astfel?“ El s-a născut după Absalom şi era, de asemenea, foarte frumos la chip.

And his father had not displeased him at any time in saying, Why hast thou done so? and he also was a very goodly man; and his mother bare him after Absalom.

7 E l a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar, iar aceştia l-au sprijinit pe Adonia.

And he conferred with Joab the son of Zeruiah, and with Abiathar the priest: and they following Adonijah helped him.

8 D ar preotul Ţadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia.

But Zadok the priest, and Benaiah the son of Jehoiada, and Nathan the prophet, and Shimei, and Rei, and the mighty men which belonged to David, were not with Adonijah.

9 A donia a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui.

And Adonijah slew sheep and oxen and fat cattle by the stone of Zoheleth, which is by En-rogel, and called all his brethren the king’s sons, and all the men of Judah the king’s servants:

10 D ar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat.

but Nathan the prophet, and Benaiah, and the mighty men, and Solomon his brother, he called not.

11 N atan i-a spus Batşebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege? Stăpânul nostru David nu ştie acest lucru!

Wherefore Nathan spake unto Bath-sheba the mother of Solomon, saying, Hast thou not heard that Adonijah the son of Haggith doth reign, and David our lord knoweth it not?

12 P rin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ţi scapi viaţa, tu şi fiul tău Solomon.

Now therefore come, let me, I pray thee, give thee counsel, that thou mayest save thine own life, and the life of thy son Solomon.

13 D u-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne, regele meu, oare nu i-ai jurat tu însuţi slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine şi că el va urma la tron? Atunci de ce domneşte Adonia?»

Go and get thee in unto king David, and say unto him, Didst not thou, my lord, O king, swear unto thine handmaid, saying, Assuredly Solomon thy son shall reign after me, and he shall sit upon my throne? why then doth Adonijah reign?

14 Î n timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine şi voi întări cuvintele tale.“

Behold, while thou yet talkest there with the king, I also will come in after thee, and confirm thy words.

15 B atşeba s-a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abişag şunamita se îngrijea de el.

And Bath-sheba went in unto the king into the chamber: and the king was very old; and Abishag the Shunammite ministered unto the king.

16 B atşeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. – Ce doreşti? a întrebat regele.

And Bath-sheba bowed, and did obeisance unto the king. And the king said, What wouldest thou?

17 – Stăpânul meu, a răspuns ea, tu însuţi ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu!“

And she said unto him, My lord, thou swarest by the Lord thy God unto thine handmaid, saying, Assuredly Solomon thy son shall reign after me, and he shall sit upon my throne.

18 T otuşi, acum Adonia domneşte, iar stăpânul meu, regele, nu ştie acest lucru.

And now, behold, Adonijah reigneth; and now, my lord the king, thou knowest it not:

19 E l a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, conducătorul oştirii. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat.

and he hath slain oxen and fat cattle and sheep in abundance, and hath called all the sons of the king, and Abiathar the priest, and Joab the captain of the host: but Solomon thy servant hath he not called.

20 A cum, o, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt aţintiţi spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele.

And thou, my lord, O king, the eyes of all Israel are upon thee, that thou shouldest tell them who shall sit on the throne of my lord the king after him.

21 A ltfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, se va culca alături de părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.

Otherwise it shall come to pass, when my lord the king shall sleep with his fathers, that I and my son Solomon shall be counted offenders.

22 Î n timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan.

And, lo, while she yet talked with the king, Nathan the prophet also came in.

23 L -au înştiinţat pe rege că a sosit profetul Natan. Acesta a venit înaintea regelui şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui.

And they told the king, saying, Behold Nathan the prophet. And when he was come in before the king, he bowed himself before the king with his face to the ground.

24 N atan a zis: – Stăpâne, regele meu, oare ai spus tu că Adonia va domni după tine şi că el va şedea pe tronul tău?

And Nathan said, My lord, O king, hast thou said, Adonijah shall reign after me, and he shall sit upon my throne?

25 C ăci el a coborât astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe conducătorii oştirii şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: „Trăiască regele Adonia!“

For he is gone down this day, and hath slain oxen and fat cattle and sheep in abundance, and hath called all the king’s sons, and the captains of the host, and Abiathar the priest; and, behold, they eat and drink before him, and say, God save king Adonijah.

26 C u toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Ţadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat.

But me, even me thy servant, and Zadok the priest, and Benaiah the son of Jehoiada, and thy servant Solomon, hath he not called.

27 O are din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi adus la cunoştinţă slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

Is this thing done by my lord the king, and thou hast not shewed it unto thy servant, who should sit on the throne of my lord the king after him?

28 R egele David a zis: – Chemaţi-o pe Batşeba! Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea regelui.

Then king David answered and said, Call me Bath-sheba. And she came into the king’s presence, and stood before the king.

29 R egele a jurat zicând: – Viu este Domnul Care m-a izbăvit din fiecare necaz

And the king sware, and said, As the Lord liveth, that hath redeemed my soul out of all distress,

30 c ă voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine; el va şedea pe tron în locul meu.“

even as I sware unto thee by the Lord God of Israel, saying, Assuredly Solomon thy son shall reign after me, and he shall sit upon my throne in my stead; even so will I certainly do this day.

31 B atşeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis: – Trăiască veşnic stăpânul meu, regele David!

Then Bath-sheba bowed with her face to the earth, and did reverence to the king, and said, Let my lord king David live for ever.

32 A poi regele David a zis: „Chemaţi-i pe preotul Ţadok, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!“ Ei au venit înaintea regelui,

And king David said, Call me Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada. And they came before the king.

33 i ar el le-a poruncit: – Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu şi duceţi-l la Ghihon.

The king also said unto them, Take with you the servants of your lord, and cause Solomon my son to ride upon mine own mule, and bring him down to Gihon:

34 P reotul Ţadok şi profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: „Trăiască regele Solomon!“

and let Zadok the priest and Nathan the prophet anoint him there king over Israel: and blow ye with the trumpet, and say, God save king Solomon.

35 A poi mergeţi după el. El să vină şi să se urce pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

Then ye shall come up after him, that he may come and sit upon my throne; for he shall be king in my stead: and I have appointed him to be ruler over Israel and over Judah.

36 B enaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui astfel: – Amin! Aşa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele.

And Benaiah the son of Jehoiada answered the king, and said, Amen: the Lord God of my lord the king say so too.

37 D upă cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot aşa să fie şi cu Solomon şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

As the Lord hath been with my lord the king, even so be he with Solomon, and make his throne greater than the throne of my lord king David.

38 P reotul Ţadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiţii şi peletiţii au coborât, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David şi l-au adus la Ghihon.

So Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada, and the Cherethites, and the Pelethites, went down, and caused Solomon to ride upon king David’s mule, and brought him to Gihon.

39 P reotul Ţadok a luat cornul cu untdelemn din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“

And Zadok the priest took an horn of oil out of the tabernacle, and anointed Solomon. And they blew the trumpet; and all the people said, God save king Solomon.

40 T ot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se nespus de mult, încât se cutremura pământul de strigătul lor.

And all the people came up after him, and the people piped with pipes, and rejoiced with great joy, so that the earth rent with the sound of them.

41 A donia împreună cu toţi oaspeţii care erau cu el au auzit strigătul şi s-au oprit din mâncat. Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“

And Adonijah and all the guests that were with him heard it as they had made an end of eating. And when Joab heard the sound of the trumpet, he said, Wherefore is this noise of the city being in an uproar?

42 Î n timp ce el vorbea, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis: – Vino, căci tu eşti un om vrednic şi aduci veşti bune!

And while he yet spake, behold, Jonathan the son of Abiathar the priest came: and Adonijah said unto him, Come in; for thou art a valiant man, and bringest good tidings.

43 – Nicidecum, i-a răspuns Ionatan. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon.

And Jonathan answered and said to Adonijah, Verily our lord king David hath made Solomon king.

44 R egele i-a trimis cu el pe preotul Ţadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi pe peletiţi, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui.

And the king hath sent with him Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada, and the Cherethites, and the Pelethites, and they have caused him to ride upon the king’s mule:

45 P reotul Ţadok şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon şi au plecat de acolo bucuroşi, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care aţi auzit-o.

and Zadok the priest and Nathan the prophet have anointed him king in Gihon: and they are come up from thence rejoicing, so that the city rang again. This is the noise that ye have heard.

46 D e asemenea, Solomon s-a aşezat pe tronul regal.

And also Solomon sitteth on the throne of the kingdom.

47 I ar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s-a închinat în patul său.

And moreover the king’s servants came to bless our lord king David, saying, God make the name of Solomon better than thy name, and make his throne greater than thy throne. And the king bowed himself upon the bed.

48 R egele a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaş care să şadă pe tronul meu şi pe care să-l văd cu ochii mei!“

And also thus said the king, Blessed be the Lord God of Israel, which hath given one to sit on my throne this day, mine eyes even seeing it.

49 T oţi oaspeţii care erau cu Adonia au început să tremure, s-au ridicat şi fiecare a luat-o care încotro.

And all the guests that were with Adonijah were afraid, and rose up, and went every man his way.

50 A donia s-a temut de Solomon; s-a sculat, s-a dus la Cort şi s-a prins de coarnele altarului.

And Adonijah feared because of Solomon, and arose, and went, and caught hold on the horns of the altar.

51 L ui Solomon i s-a spus că Adonia se teme de el şi că acesta s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!“

And it was told Solomon, saying, Behold, Adonijah feareth king Solomon: for, lo, he hath caught hold on the horns of the altar, saying, Let king Solomon swear unto me to day that he will not slay his servant with the sword.

52 S olomon a răspuns: „Dacă este un om vrednic, nici un fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri!“

And Solomon said, If he will shew himself a worthy man, there shall not an hair of him fall to the earth: but if wickedness shall be found in him, he shall die.

53 R egele Solomon şi-a trimis oamenii ca să-l coboare de la altar, iar el a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon. Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“

So king Solomon sent, and they brought him down from the altar. And he came and bowed himself to king Solomon: and Solomon said unto him, Go to thine house.