1 P aroles du roi Lemuel. Sentences par lesquelles sa mère l'instruisit.

Cuvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

2 Q ue te dirai-je, mon fils? que te dirai-je, fils de mes entrailles? Que te dirai-je, mon fils, objet de mes voeux?

Fiule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

3 N e livre pas ta vigueur aux femmes, Et tes voies à celles qui perdent les rois.

Nu-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

4 C e n'est point aux rois, Lemuel, Ce n'est point aux rois de boire du vin, Ni aux princes de rechercher des liqueurs fortes,

Nu se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

5 D e peur qu'en buvant ils n'oublient la loi, Et ne méconnaissent les droits de tous les malheureux.

ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

6 D onnez des liqueurs fortes à celui qui périt, Et du vin à celui qui a l'amertume dans l'âme;

Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

7 Q u'il boive et oublie sa pauvreté, Et qu'il ne se souvienne plus de ses peines.

ca să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

8 O uvre ta bouche pour le muet, Pour la cause de tous les délaissés.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

9 O uvre ta bouche, juge avec justice, Et défends le malheureux et l'indigent.

Deschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

10 Q ui peut trouver une femme vertueuse? Elle a bien plus de valeur que les perles.

Femeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

11 L e coeur de son mari a confiance en elle, Et les produits ne lui feront pas défaut.

Inima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

12 E lle lui fait du bien, et non du mal, Tous les jours de sa vie.

Ea îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

13 E lle se procure de la laine et du lin, Et travaille d'une main joyeuse.

Ea caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

14 E lle est comme un navire marchand, Elle amène son pain de loin.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

15 E lle se lève lorsqu'il est encore nuit, Et elle donne la nourriture à sa maison Et la tâche à ses servantes.

Ea se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

16 E lle pense à un champ, et elle l'acquiert; Du fruit de son travail elle plante une vigne.

Ea se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

17 E lle ceint de force ses reins, Et elle affermit ses bras.

Ea se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

18 E lle sent que ce qu'elle gagne est bon; Sa lampe ne s'éteint point pendant la nuit.

Ea simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

19 E lle met la main à la quenouille, Et ses doigts tiennent le fuseau.

Saltă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

20 E lle tend la main au malheureux, Elle tend la main à l'indigent.

Ea îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

21 E lle ne craint pas la neige pour sa maison, Car toute sa maison est vêtue de cramoisi.

Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

22 E lle se fait des couvertures, Elle a des vêtements de fin lin et de pourpre.

Ea îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

23 S on mari est considéré aux portes, Lorsqu'il siège avec les anciens du pays.

Soţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

24 E lle fait des chemises, et les vend, Et elle livre des ceintures au marchand.

Ea face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

25 E lle est revêtue de force et de gloire, Et elle se rit de l'avenir.

Se îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

26 E lle ouvre la bouche avec sagesse, Et des instructions aimables sont sur sa langue.

Vorbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

27 E lle veille sur ce qui se passe dans sa maison, Et elle ne mange pas le pain de paresse.

Ea veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

28 S es fils se lèvent, et la disent heureuse; Son mari se lève, et lui donne des louanges:

Fiii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

29 P lusieurs filles ont une conduite vertueuse; Mais toi, tu les surpasses toutes.

„Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

30 L a grâce est trompeuse, et la beauté est vaine; La femme qui craint l'Éternel est celle qui sera louée.

Farmecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 R écompensez-la du fruit de son travail, Et qu'aux portes ses oeuvres la louent.

Apreciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!