1 P roverbes de Salomon, fils de David, roi d'Israël,

Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

2 P our connaître la sagesse et l'instruction, Pour comprendre les paroles de l'intelligence;

pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura, pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,

3 P our recevoir des leçons de bon sens, De justice, d'équité et de droiture;

pentru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa, dreptatea, judecata şi nepărtinirea

4 P our donner aux simples du discernement, Au jeune homme de la connaissance et de la réflexion.

pentru a da agerime celui neştiutor, iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,

5 Q ue le sage écoute, et il augmentera son savoir, Et celui qui est intelligent acquerra de l'habileté,

pentru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea, iar cel cu discernământ să primească îndrumare

6 P our saisir le sens d'un proverbe ou d'une énigme, Des paroles des sages et de leurs sentences.

pentru a înţelege un proverb sau o pildă, pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.

7 L a crainte de l'Éternel est le commencement de la science; Les insensés méprisent la sagesse et l'instruction.

Frica de Domnul este începutul cunoaşterii, dar nebunii dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea. Îndemnuri la a căuta înţelepciunea Avertizare împotriva ispitirii

8 É coute, mon fils, l'instruction de ton père, Et ne rejette pas l'enseignement de ta mère;

Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu părăsi îndrumarea mamei tale.

9 C ar c'est une couronne de grâce pour ta tête, Et une parure pour ton cou.

Căci ele vor fi o cunună graţioasă pe capul tău şi un colier în jurul gâtului tău.

10 M on fils, si des pécheurs veulent te séduire, Ne te laisse pas gagner.

Fiul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească nu te lăsa înduplecat de ei.

11 S 'ils disent: Viens avec nous! dressons des embûches, versons du sang, Tendons des pièges à celui qui se repose en vain sur son innocence,

Dacă-ţi vor spune: „Vino cu noi! Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge, să întindem fără motiv curse celui nevinovat!

12 E ngloutissons-les tout vifs, comme le séjour des morts, Et tout entiers, comme ceux qui descendent dans la fosse;

Haidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!

13 N ous trouverons toute sorte de biens précieux, Nous remplirons de butin nos maisons;

Vom câştiga tot felul de lucruri scumpe şi ne vom umple casele cu pradă.

14 T u auras ta part avec nous, Il n'y aura qu'une bourse pour nous tous!

Pune partea ta cu noi şi vom avea o pungă împreună!“

15 M on fils, ne te mets pas en chemin avec eux, Détourne ton pied de leur sentier;

Fiul meu, să nu mergi împreună cu ei, abate-ţi piciorul de pe căile lor,

16 C ar leurs pieds courent au mal, Et ils ont hâte de répandre le sang.

căci picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge.

17 M ais en vain jette-t-on le filet Devant les yeux de tout ce qui a des ailes;

Este însă atât de zadarnic să se arunce plasa în văzul tuturor păsărilor!

18 E t eux, c'est contre leur propre sang qu'ils dressent des embûches, C'est à leur âme qu'ils tendent des pièges.

Căci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor, îşi întind curse înseşi sufletelor lor.

19 A insi arrive-t-il à tout homme avide de gain; La cupidité cause la perte de ceux qui s'y livrent.

Aceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit; el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc. Chemarea înţelepciunii şi consecinţele respingerii ei

20 L a sagesse crie dans les rues, Elle élève sa voix dans les places:

Înţelepciunea strigă pe străzi, îşi înalţă glasul în locuri publice,

21 E lle crie à l'entrée des lieux bruyants; Aux portes, dans la ville, elle fait entendre ses paroles:

strigă acolo unde e zarva mai mare, la porţile cetăţii îşi rosteşte cuvintele:

22 J usqu'à quand, stupides, aimerez-vous la stupidité? Jusqu'à quand les moqueurs se plairont-ils à la moquerie, Et les insensés haïront-ils la science?

„Nesăbuiţilor, până când veţi iubi prostia? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi vor urî proştii cunoaşterea?

23 T ournez-vous pour écouter mes réprimandes! Voici, je répandrai sur vous mon esprit, Je vous ferez connaître mes paroles...

Dacă v-aţi întoarce la mustrarea mea, aş revărsa duhul meu peste voi şi v-aş dezvălui cuvintele mele.

24 P uisque j'appelle et que vous résistez, Puisque j'étends ma main et que personne n'y prend garde,

Dar pentru că mă respingeţi când vă chem, iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,

25 P uisque vous rejetez tous mes conseils, Et que vous n'aimez pas mes réprimandes,

pentru că ignoraţi toate sfaturile mele şi nu primiţi mustrările mele,

26 M oi aussi, je rirai quand vous serez dans le malheur, Je me moquerai quand la terreur vous saisira,

de aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul, îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,

27 Q uand la terreur vous saisira comme une tempête, Et que le malheur vous enveloppera comme un tourbillon, Quand la détresse et l'angoisse fondront sur vous.

când spaima vă va cuprinde ca o furtună şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt, când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.

28 A lors ils m'appelleront, et je ne répondrai pas; Ils me chercheront, et ils ne me trouveront pas.

Atunci mă vor chema dar nu voi răspunde, mă vor căuta dar nu mă vor găsi.

29 P arce qu'ils ont haï la science, Et qu'ils n'ont pas choisi la crainte de l'Éternel,

Pentru că au urât cunoştinţa şi n-au ales frica de Domnul,

30 P arce qu'ils n'ont point aimé mes conseils, Et qu'ils ont dédaigné toutes mes réprimandes,

pentru că n-au acceptat sfaturile mele şi au dispreţuit toate mustrările mele,

31 I ls se nourriront du fruit de leur voie, Et ils se rassasieront de leurs propres conseils,

de aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu roada planurilor lor.

32 C ar la résistance des stupides les tue, Et la sécurité des insensés les perd;

Căci încăpăţânarea îi ucide pe cei nesăbuiţi şi mulţumirea de sine îi distruge pe cei proşti;

33 M ais celui qui m'écoute reposera avec assurance, Il vivra tranquille et sans craindre aucun mal.

dar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă, va trăi liniştit, fără să-l apuce groaza de vreun rău.“