Salmos 88 ~ Psalmii 88

picture

1 S eñor, Dios de mi salvación, delante de ti clamo noche y día.

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, zi şi noapte strig după ajutor înaintea Ta.

2 P ermite que mi oración llegue a tu presencia; ¡inclina tu oído a mi clamor!

Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea, pleacă-Ţi urechea la cererea mea!

3 L as calamidades me abruman; ¡ya me encuentro al borde del sepulcro!

Mi s-a săturat sufletul de atâtea necazuri şi viaţa mi-a ajuns în pragul Locuinţei Morţilor.

4 ¡ Hay quienes ya me dan por muerto, pues las fuerzas me abandonan!

Sunt pus în rândul celor ce se coboară în groapă; am ajuns ca bărbatul lipsit de putere.

5 M e encuentro relegado entre los muertos; como los caídos en batalla que yacen sepultados, y de los cuales ya no te acuerdas, pues fueron arrebatados de tu mano.

Sunt abandonat printre morţi asemenea celor înjunghiaţi care s-au coborât în mormânt, de care nu-Ţi mai aduci aminte niciodată şi care sunt îndepărtaţi din mâna Ta.

6 M e arrojaste en profunda fosa; ¡en el lugar de las tinieblas más profundas!

M-ai aşezat în groapa cea mai de jos, în locuri întunecoase, în adâncuri.

7 H as descargado tu enojo sobre mí; ¡me has afligido con tus embates de ira!

Ţi-ai aşezat mânia peste mine; m -ai copleşit cu toate valurile Tale. Sela

8 H as alejado de mí a mis conocidos; me has hecho repugnante a sus ojos. Me encuentro encerrado, y no puedo salir;

I-ai îndepărtat de la mine pe cei ce mă cunosc, făcându-mă o urâciune pentru ei. Sunt închis, fără de scăpare!

9 L a aflicción me nubla los ojos. A ti, Señor, clamo todos los días; ¡a ti extiendo mis manos!

Mi s-au înceţoşat ochii din pricina necazului. Strig către Tine, Doamne, în fiecare zi; îmi întind mâinile spre Tine.

10 ¿ Acaso manifiestas tus maravillas a los muertos? ¿Se levantarán los muertos a alabarte?

Faci Tu oare minuni pentru cei morţi? Oare sufletele morţilor se scoală ca să Te laude? Sela

11 ¿ Acaso en el sepulcro se alaba tu misericordia? ¿Se proclama acaso tu verdad entre los muertos?

Oare în mormânt se povesteşte despre îndurarea Ta şi în Locul Nimicirii despre credincioşia Ta?

12 ¿ Hay en las tinieblas quien reconozca tus maravillas, o quien proclame tu justicia en la tierra del olvido?

Oare minunile Tale sunt cunoscute în întuneric şi dreptatea Ta – pe tărâmul uitării?

13 ¡ Pues yo sí clamo a ti, Señor! ¡Por la mañana dirijo a ti mis oraciones!

Eu însă, Doamne, Ţie Îţi cer ajutorul şi încă din zori Te întâmpin cu rugăciunea mea.

14 S eñor, ¿por qué me rechazas? ¿Por qué escondes de mí tu rostro?

Doamne, de ce mi-ai lepădat sufletul şi Ţi-ai ascuns faţa de mine?

15 E ntre aflicciones, necesidades y temores, desde mi juventud he soportado terribles penas.

Încă din tinereţe am fost necăjit şi aproape de moarte; am avut de-a face cu spaimele Tale şi am fost deznădăjduit.

16 T u ira pesa sobre mí, y me abruma; tus terribles ataques me han vencido.

Mânia Ta a trecut peste mine; înfricoşările Tale m-au sleit.

17 C omo un diluvio, a todas horas me rodean; ¡me tienen completamente cercado!

Toată ziua mă împresoară ca nişte ape, mă înfăşoară deodată.

18 H as alejado de mí a mis amigos y compañeros, ¡y las tinieblas son mi sola compañía!

I-ai îndepărtat de la mine pe apropiaţii mei, pe prietenii mei, pe cei ce mă cunosc, mă aflu în întuneric.