1 É stos son los nombres de los hijos de Israel que entraron en Egipto con Jacob, cada uno con su familia:

Acestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

2 R ubén, Simeón, Leví, Judá,

Ruben, Simeon, Levi şi Iuda,

3 I sacar, Zabulón, Benjamín,

Isahar, Zabulon şi Beniamin,

4 D an, Neftalí, Gad y Aser.

Dan şi Neftali, Gad şi Aşer.

5 T odas las personas de la descendencia de Jacob fueron setenta. José ya estaba en Egipto.

Toţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

6 M urieron José, todos sus hermanos y toda aquella generación.

După o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

7 P ero los hijos de Israel fructificaron y se multiplicaron, llegaron a ser numerosos y fuertes en extremo, y se llenó de ellos la tierra.

Israeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

8 E ntretanto, se levantó sobre Egipto un nuevo rey que no conocía a José, y dijo a su pueblo:

Peste Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

9 « Mirad, el pueblo de los hijos de Israel es más numeroso y fuerte que nosotros.

El a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

10 A hora, pues, seamos sabios para con él, para que no se multiplique y acontezca que, en caso de guerra, él también se una a nuestros enemigos para pelear contra nosotros, y se vaya de esta tierra.»

Haideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

11 E ntonces pusieron sobre ellos comisarios de tributos para que los oprimieran con sus cargas. Así edificaron para el faraón las ciudades de almacenaje, Pitón y Ramesés.

Astfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

12 P ero cuanto más los oprimían, tanto más se multiplicaban y crecían, de manera que los egipcios temían a los hijos de Israel.

Însă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

13 L os egipcios hicieron servir a los hijos de Israel con dureza,

şi i-au supus la o muncă foarte grea;

14 y amargaron su vida con dura servidumbre en la fabricación de barro y ladrillo, en toda labor del campo y en todo su servicio, al cual los obligaban con rigor.

le-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

15 T ambién habló el rey de Egipto a las parteras de las hebreas, una de las cuales se llamaba Sifra y la otra Fúa, y les dijo:

Monarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

16 — Cuando asistáis a las hebreas en sus partos, observad el sexo: si es hijo, matadlo; si es hija, dejadla vivir.

„Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

17 P ero las parteras temieron a Dios y no hicieron como les mandó el rey de Egipto, sino que preservaron la vida a los niños.

Însă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

18 E ntonces el rey de Egipto hizo llamar a las parteras, y les dijo: —¿Por qué habéis hecho esto? ¿Por que habéis preservado la vida a los niños?

Monarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

19 L as parteras respondieron al faraón: —Porque las mujeres hebreas no son como las egipcias; son robustas y dan a luz antes que llegue la partera.

Moaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

20 D ios favoreció a las parteras; el pueblo se multiplicó y se fortaleció mucho.

Dumnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

21 Y por haber las parteras temido a Dios, él prosperó sus familias.

Pentru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

22 E ntonces el faraón dio a todo su pueblo esta orden: «Echad al río a todo hijo que nazca, y preservad la vida a toda hija.»

Apoi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“