1 T hen Solomon said, “Yahweh has said that he would dwell in the thick darkness.

Atunci Solomon a zis: „ Domnul a spus că va locui în negură.

2 B ut I have built you a house of habitation, and a place for you to dwell in forever.”

Eu am zidit o Casă măreaţă pentru Tine, un loc în care să locuieşti pe vecie.“

3 T he king turned his face, and blessed all the assembly of Israel: and all the assembly of Israel stood.

Apoi regele s-a întors cu faţa spre întreaga adunare a lui Israel şi a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare.

4 H e said, “Blessed be Yahweh, the God of Israel, who spoke with his mouth to David my father, and has with his hands fulfilled it, saying,

El a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, când a zis:

5 ‘ Since the day that I brought my people out of the land of Egypt, I chose no city out of all the tribes of Israel to build a house in, that my name might be there; neither chose I any man to be prince over my people Israel:

«Din ziua când Mi-am scos poporul din ţara Egiptului, nu am ales nici o cetate din toate seminţiile lui Israel ca să-Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu şi nici nu am ales pe cineva care să fie conducătorul poporului Meu, Israel,

6 b ut I have chosen Jerusalem, that my name might be there; and have chosen David to be over my people Israel.’

ci am ales Ierusalimul, pentru ca Numele Meu să fie acolo şi l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.»

7 N ow it was in the heart of David my father to build a house for the name of Yahweh, the God of Israel.

Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.

8 B ut Yahweh said to David my father, ‘Whereas it was in your heart to build a house for my name, you did well that it was in your heart:

Dar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să zideşti o Casă Numelui Meu şi este bine că te-ai gândit în felul acesta!

9 n evertheless you shall not build the house; but your son who shall come out of your body, he shall build the house for my name.’

Totuşi nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău; cel ce ţi s-a născut va zidi o Casă Numelui Meu!»

10 “ Yahweh has performed his word that he spoke; for I have risen up in the place of David my father, and sit on the throne of Israel, as Yahweh promised, and have built the house for the name of Yahweh, the God of Israel.

Domnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am aşezat pe tronul lui Israel, aşa cum a promis Domnul, am zidit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel,

11 T here I have set the ark, in which is the covenant of Yahweh, which he made with the children of Israel.”

şi am pus acolo Chivotul în care se află Legământul încheiat de Domnul cu israeliţii.“ Rugăciunea lui Solomon

12 H e stood before the altar of Yahweh in the presence of all the assembly of Israel, and spread out his hands

După aceea, Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului şi, stând în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer.

13 ( for Solomon had made a bronze scaffold, five cubits long, and five cubits wide, and three cubits high, and had set it in the middle of the court; and on it he stood, and knelt down on his knees before all the assembly of Israel, and spread out his hands toward heaven;)

Solomon făcuse o estradă din bronz şi o aşezase în mijlocul curţii. Aceasta avea o lungime de cinci coţi, o lăţime de cinci coţi şi o înălţime de trei coţi. Pe ea stătea Solomon, atunci când s-a plecat pe genunchi în prezenţa întregii adunări a lui Israel şi şi-a întins mâinile spre cer.

14 a nd he said, “Yahweh, the God of Israel, there is no God like you, in heaven, or on earth; you who keep covenant and loving kindness with your servants, who walk before you with all their heart;

El a mai zis: „ Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este nici un dumnezeu asemenea Ţie, nici în ceruri, nici pe pământ! Tu păstrezi legământul şi îndurarea faţă de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor!

15 w ho have kept with your servant David my father that which you promised him: yes, you spoke with your mouth, and have fulfilled it with your hand, as it is today.

Tu Ţi-ai ţinut promisiunea faţă de robul Tău, tatăl meu, David; ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, cum se vede astăzi.

16 “ Now therefore, Yahweh, the God of Israel, keep with your servant David my father that which you have promised him, saying, ‘There shall not fail you a man in my sight to sit on the throne of Israel, if only your children take heed to their way, to walk in my law as you have walked before me.’

Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlineşte ce ai promis robului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş care să stea înaintea Mea, pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor şi vor umbla în Legea Mea tot aşa cum ai umblat şi tu.»

17 N ow therefore, Yahweh, the God of Israel, let your word be verified, which you spoke to your servant David.

Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău, David.

18 “ But will God indeed dwell with men on the earth? Behold, heaven and the heaven of heavens can’t contain you; how much less this house which I have built!

Dar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ cu omul? Iată că nici chiar cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puţin Casa aceasta pe care am zidit-o eu!

19 Y et have respect for the prayer of your servant, and to his supplication, Yahweh my God, to listen to the cry and to the prayer which your servant prays before you;

Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea slujitorului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău!

20 t hat your eyes may be open toward this house day and night, even toward the place where you have said that you would put your name; to listen to the prayer which your servant shall pray toward this place.

Fie ca ochii Tăi să vegheze zi şi noapte asupra acestei Case, asupra locului unde ai spus că-Ţi vei pune Numele. Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău cu privire la acest loc!

21 L isten to the petitions of your servant, and of your people Israel, when they shall pray toward this place: yes, hear from your dwelling place, even from heaven; and when you hear, forgive.

Ascultă cererile slujitorului Tău şi ale poporului Tău, Israel, când se vor ruga înspre acest loc. Ascultă din tărâmul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă!

22 “ If a man sin against his neighbor, and an oath is laid on him to cause him to swear, and he comes and swears before your altar in this house;

Când va păcătui cineva împotriva semenului său şi va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta,

23 t hen hear from heaven, and do, and judge your servants, bringing retribution to the wicked, to bring his way on his own head; and justifying the righteous, to give him according to his righteousness.

ascultă din ceruri, lucrează şi judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel nelegiuit, aruncând asupra capului lui faptele lui şi îndreptăţindu-l pe cel drept, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui.

24 “ If your people Israel be struck down before the enemy, because they have sinned against you, and shall turn again and confess your name, and pray and make supplication before you in this house;

Când poporul Tău, Israel, fiind biruit de duşman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va da slavă Numelui Tău, Ţi se va ruga şi va căuta bunăvoinţa Ta în Casa aceasta,

25 t hen hear from heaven, and forgive the sin of your people Israel, and bring them again to the land which you gave to them and to their fathers.

ascultă din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi adu-l înapoi în ţara pe care i-ai dat-o lui şi strămoşilor lui.

26 “ When the sky is shut up, and there is no rain, because they have sinned against you; if they pray toward this place, and confess your name, and turn from their sin, when you afflict them:

Când cerul va fi închis şi nu va mai fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga înspre acest loc, vor da slavă Numelui Tău şi se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i-ai pedepsit,

27 t hen hear in heaven, and forgive the sin of your servants, and of your people Israel, when you teach them the good way in which they should walk; and send rain on your land, which you have given to your people for an inheritance.

ascultă din ceruri şi iartă păcatul slujitorilor Tăi şi al poporului Tău, Israel. Învaţă-i calea cea bună pe care trebuie să meargă şi trimite ploaie peste ţara Ta, pe care ai dat-o ca moştenire poporului Tău!

28 “ If there is famine in the land, if there is pestilence, if there is blight or mildew, locust or caterpillar; if their enemies besiege them in the land of their cities; whatever plague or whatever sickness there is;

Când vor fi în ţară foamete, molimă, filoxeră, mană, lăcuste sau omizi, când duşmanii lor le vor asedia cetăţile, orice urgie sau boală ar veni,

29 w hatever prayer and supplication be made by any man, or by all your people Israel, who shall know every man his own plague and his own sorrow, and shall spread out his hands toward this house:

dacă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, recunoscându-şi fiecare întinarea şi durerea lui şi va întinde mâinile spre Casa aceasta,

30 t hen hear from heaven, your dwelling place and forgive, and render to every man according to all his ways, whose heart you know; (for you, even you only, know the hearts of the children of men;)

ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, iartă şi răsplăteşte-i fiecăruia după faptele lui, Tu, Care cunoşti gândurile fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inimile oamenilor.

31 t hat they may fear you, to walk in your ways, so long as they live in the land which you gave to our fathers.

Astfel, ei se vor teme de Tine şi vor umbla în căile Tale în tot timpul cât vor trăi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri.

32 “ Moreover concerning the foreigner, who is not of your people Israel, when he shall come from a far country for your great name’s sake, and your mighty hand, and your outstretched arm; when they shall come and pray toward this house:

De asemenea, când străinul care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară îndepărtată datorită Numelui Tău cel mare, a mâinii Tale cea tare şi a braţului Tău cel întins, deci când va veni şi se va ruga înspre această Casă,

33 t hen hear from heaven, even from your dwelling place, and do according to all that the foreigner calls to you for; that all the peoples of the earth may know your name, and fear you, as does your people Israel, and that they may know that this house which I have built is called by your name.

ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi dă-i acelui străin tot ceea ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ţi cunoască Numele, să se teamă de Tine aşa cum se teme poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am zidit-o eu.

34 “ If your people go out to battle against their enemies, by whatever way you shall send them, and they pray to you toward this city which you have chosen, and the house which I have built for your name;

Când poporul Tău va merge la război împotriva duşmanilor săi, acolo unde îl vei trimite, şi Ţi se va ruga cu mâinile îndreptate înspre cetatea aceasta, pe care ai ales-o Tu şi înspre Casa pe care am zidit-o pentru Numele Tău,

35 t hen hear from heaven their prayer and their supplication, and maintain their cause.

ascultă din ceruri rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.

36 “ If they sin against you (for there is no man who doesn’t sin), and you are angry with them, and deliver them to the enemy, so that they carry them away captive to a land far off or near;

Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi, mâniindu-te pe ei, îi vei da pe mâna duşmanilor lor, care îi vor duce captivi într-o ţară îndepărtată sau apropiată,

37 y et if they shall repent themselves in the land where they are carried captive, and turn again, and make supplication to you in the land of their captivity, saying, ‘We have sinned, we have done perversely, and have dealt wickedly;’

dacă acolo, în ţara unde au fost luaţi captivi, îşi vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine şi vor căuta bunăvoinţa Ta în ţara captivităţii lor, spunând: «Am păcătuit, am greşit şi am săvârşit răul!»,

38 i f they return to you with all their heart and with all their soul in the land of their captivity, where they have carried them captive, and pray toward their land, which you gave to their fathers, and the city which you have chosen, and toward the house which I have built for your name:

dacă de acolo, din ţara unde au fost luaţi captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, dacă se vor ruga cu mâinile îndreptate înspre ţara lor, pe care le-ai dat-o strămoşilor lor, înspre cetatea pe care Tu ai ales-o şi înspre Casa pe care am zidit-o eu pentru Numele Tău,

39 t hen hear from heaven, even from your dwelling place, their prayer and their petitions, and maintain their cause, and forgive your people who have sinned against you.

atunci, ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, rugăciunea lor şi cererile lor şi fă-le dreptate! Iartă poporul Tău, care a păcătuit faţă de Tine!

40 “ Now, my God, let, I beg you, your eyes be open, and let your ears be attentive, to the prayer that is made in this place.

Acum, Dumnezeul meu, Te rog, lasă ca ochii Tăi să fie deschişi şi urechile Tale să ia aminte la rugăciunea făcută în locul acesta!

41 “ Now therefore arise, Yahweh God, into your resting place, you, and the ark of your strength: let your priests, Yahweh God, be clothed with salvation, and let your saints rejoice in goodness.

Acum, Doamne Dumnezeule, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi Chivotul tăriei Tale! Lasă ca preoţii Tăi, Doamne Dumnezeule, să se îmbrace cu mântuirea, iar sfinţii Tăi să se bucure de bunătatea Ta!

42 “ Yahweh God, don’t turn away the face of your anointed. Remember your loving kindnesses to David your servant.”

Doamne, Dumnezeule, nu-Ţi întoarce faţa de la unsul Tău! Adu-Ţi aminte de promisiunile făcute robului Tău David!“