1 ¶ Now it came to pass in the days of Ahasuerus (this is Ahasuerus who reigned from India even unto Ethiopia over one hundred and twenty-seven provinces)

Iată ce s-a întâmplat pe vremea lui Ahaşveroş, – acel Ahaşveroş care domnea din India până în Cuş, peste o sută douăzeci şi şapte de provincii –,

2 T hat in those days, when the king Ahasuerus sat on the throne of his kingdom, which was in Shushan, the palace,

în perioada în care împăratul Ahaşveroş stătea pe scaunul lui de domnie din citadela Susei.

3 I n the third year of his reign, he made a banquet unto all his princes and his slaves, having before him the power of Persia and Media, the governors and princes of the provinces, ‘

În al treilea an al domniei sale, Ahaşveroş a dat un ospăţ în cinstea tuturor demnitarilor şi a slujitorilor săi. Comandanţii oştirii Persiei şi ai Mediei, nobilii şi conducătorii provinciilor se aflau cu toţii acolo, înaintea împăratului.

4 t o show them the riches of the glory of his kingdom and the honour of beauty of his greatness for many days, even one hundred and eighty days.

Timp de mai multe zile, mai precis timp de o sută optzeci de zile, împăratul le-a arătat strălucita bogăţie a împărăţiei sale şi nepreţuita glorie a măreţiei sale.

5 A nd when these days were expired, the king made a banquet unto all the people that were present in Shushan the palace, both unto great and small, for seven days, in the court of the garden of the king’s palace.

Când zilele acestea s-au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari şi celor mici deopotrivă, un ospăţ de şapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

6 T here were white, green, and blue hangings, fastened with cords of fine linen and purple to silver rings and pillars of marble; the beds were of gold and silver, upon a pavement of porphyre and of marble and of alabaster and of blue.

Covoare de bumbac, colorate în alb şi violet, erau prinse cu funii din in subţire şi din purpură de nişte verigi de argint, pe stâlpi de marmură. Paturi de aur şi de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef şi de piatră neagră.

7 A nd they gave them drink in vessels of gold (the vessels being diverse one from another) and royal wine in abundance, according to the power of the king.

Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belşug, mulţumită dărniciei împăratului.

8 A nd the drink was according to this law: let no one constrain themselves; for so the king had appointed to all the officers of his house that they should do according to the will of each one.

Băutura era oferită în urma unui decret imperial, fără oprelişti, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete.

9 L ikewise Vashti, the queen, made a banquet for the women in the royal house of King Ahasuerus.

Împărăteasa Vaşti a dat şi ea un ospăţ femeilor în palatul imperial al împăratului Ahaşveroş.

10 ¶ On the seventh day, when the heart of the king was merry with wine, he commanded Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar, and Carcas, the seven eunuchs that served in the presence of Ahasuerus, the king,

În ziua a şaptea, în timp ce inima îi era veselă din pricina vinului, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

11 t o bring Vashti, the queen, before the king with the crown of the kingdom, to show the people and the princes her beauty, for she was fair to behold.

să o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaşti, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele şi demnitarii să-i vadă frumuseţea, căci ea era frumoasă la înfăţişare.

12 B ut Queen Vashti refused to come at the king’s word by his eunuchs; therefore, the king was very wroth, and his anger burned in him.

La aflarea poruncii împăratului, trimisă prin eunuci, împărăteasa Vaşti a refuzat să vină, iar împăratul s-a mâniat foarte tare.

13 T hen the king asked the wise men, who knew the times, (for so was the king’s manner toward all that knew about the law and rights,

Atunci împăratul a vorbit cu înţelepţii săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci aşa se obişnuia, şi anume ca împăratul să se sfătuiască cu toţi cei ce cunoşteau legea şi dreptatea.

14 a nd the next to him was Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena, and Memucan, seven princes of Persia and Media, who saw the king’s face, and who sat first in the kingdom;)

În apropierea lui se aflau Karşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte demnitari ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care aveau locul întâi în împărăţie.

15 W hat shall we do unto Queen Vashti according to law because she has not performed the decree of King Ahasuerus by the eunuchs?

– Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaşti, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş trimisă prin eunuci?

16 A nd Memucan answered before the king and the princes, Vashti, the queen, has not only committed iniquity against the king, but also against all the princes and against all the people that are in all the provinces of King Ahasuerus.

Memucan a răspuns în prezenţa împăratului şi a demnitarilor astfel: – Nu numai faţă de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaşti, ci şi faţă de toţi demnitarii şi de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahaşveroş,

17 F or this deed of the queen shall be known abroad unto all the women so that they shall despise their husbands, saying, King Ahasuerus commanded Vashti, the queen, to be brought in before him, but she did not come.

pentru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soţiile acestora, astfel că ele vor începe să-şi dispreţuiască soţii şi să zică: „Împăratul Ahaşveroş i-a zis împărătesei Vaşti să se înfăţişeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“

18 A nd now the princesses of Persia and Media who have heard of the deed of the queen shall say this unto all the king’s princes, and there shall be much contempt and wrath.

Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soţiile nobililor Persiei şi ai Mediei vor vorbi şi ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naştere la mult dispreţ şi neînţelegere.

19 I f it pleases the king, let there go forth a royal commandment from him, and let it be written among the laws of the Persians and the Medes, that it not be altered, That Vashti come no more before King Ahasuerus, and let the king give her royal estate unto another that is better than she.

Dacă împăratul găseşte că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislaţia medo­persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaşti nu va mai putea intra niciodată în prezenţa împăratului Ahaşveroş, şi că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea.

20 A nd this sentence which the king shall make shall be heard throughout all his empire, although it is great, and all the wives shall give their husbands honour, from the greatest to the least.

Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, şi astfel toate soţiile le vor da cinste soţilor lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

21 A nd this word pleased the king and the princes, and the king did according to the word of Memucan;

Sfatul a fost apreciat de împărat şi de demnitari, iar împăratul a făcut după sfatul lui Memucan.

22 f or he sent letters into all the king’s provinces, into every province according to the writing thereof, and to every people after their language, saying, That every man should bear rule in his own house and that it should be published according to the language of every people.

El a trimis scrisori în toate provinciile supuse împăratului, fiecărei provincii în scrierea provinciei respective şi fiecărui popor în limba poporului respectiv, vestind că fiecare bărbat trebuie să fie stăpân în familia lui şi trebuie să vorbească limba propriului său popor.