1 ¶ Better is a dry morsel in peace than the house of contention full of sacrifices for a feast.

Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

2 ¶ A prudent slave shall have rule over a son that causes shame and shall have part of the inheritance among the brethren.

Un sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

3 ¶ The fining pot is for silver, and the furnace for gold, but the LORD tries the hearts.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

4 ¶ An evil doer gives heed to false lips, and a liar gives ear to the tongue which curses.

Cel ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

5 ¶ Whosoever mocks the poor reproaches his Maker, and he that is glad regarding the calamity of someone else shall not go unpunished.

Cine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

6 ¶ Children’s children are the crown of old men, and the honour of the children are their fathers.

Nepoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

7 ¶ Excellent speech is not suitable for a fool: much less lying lips for a prince!

Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

8 ¶ A bribe is as a precious stone in the eyes of him that has it; wherever it turns, it prospers.

Mita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

9 ¶ He that covers a transgression seeks love, but he that repeats a matter separates very friends.

Cine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

10 ¶ Reproof is of more benefit to a wise man than a hundred stripes to a fool.

O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

11 ¶ The rebellious man seeks only evil; therefore a cruel messenger shall be sent against him.

Cel rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

12 ¶ It is better to meet a bear robbed of her cubs than a fool in his folly.

Mai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

13 ¶ Whosoever rewards evil for good, evil shall not depart from his house.

Dacă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

14 ¶ To release the waters (to speak rashly) is the beginning of contention; therefore, leave off strife before it gets started.

Începutul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

15 ¶ He that justifies the wicked and he that condemns the just, even they both are abomination to the LORD.

Cel ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

16 ¶ Of what good is the price to buy wisdom in the hand of the fool, seeing he has no heart to understand?

Ce folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

17 ¶ A friend loves at all times, and a brother is born for adversity.

Prietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

18 ¶ A man void of understanding strikes hands and becomes surety in the presence of his friend.

Omul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

19 ¶ Transgression loves him that loves strife, and he that exalts his gate seeks destruction.

Cine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

20 ¶ He that has a perverse heart shall never find good, and he that stirs up trouble with his tongue shall fall into evil.

Cel cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

21 ¶ He that begets a fool does it to his sorrow, and the father of a fool shall have no joy.

Cine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

22 ¶ A joyful heart shall do good like a medicine, but a broken spirit dries the bones.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

23 ¶ A wicked man takes a gift in secret to pervert the paths of judgment.

Cel rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

24 ¶ Wisdom appears upon the countenance of him that has understanding, but the eyes of a fool manifest his folly unto the ends of the earth.

Înţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

25 ¶ The foolish son is a grief to his father and bitterness to her that bore him.

Un fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

26 ¶ It is certainly not good to condemn the just, nor to smite princes for doing that which is upright.

Nu este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

27 ¶ He who has knowledge spares his words, and a man of understanding is of an excellent spirit.

Un om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

28 E ven a fool, when he is silent is counted wise, and he that shuts his lips is esteemed a man of understanding.

Chiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.