1 M ejor es un bocado seco y en paz que una casa de contiendas llena de provisiones.

Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

2 E l siervo prudente se impondrá al hijo indigno, y con los hermanos compartirá la herencia.

Un sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

3 E l crisol es para la plata y el horno para el oro, pero Jehová es quien prueba los corazones.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

4 E l malo presta atención al labio inicuo y el mentiroso escucha la lengua detractora.

Cel ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

5 E l que escarnece al pobre afrenta a su Hacedor, pero no quedará sin castigo el que se alegra de la desgracia.

Cine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

6 C orona de los viejos son los nietos y honra de los hijos son sus padres.

Nepoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

7 S i no conviene al necio el lenguaje elocuente, ¡cuánto menos al príncipe el labio mentiroso!

Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

8 C omo un talismán es el soborno para el que lo practica: dondequiera que va, halla prosperidad.

Mita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

9 E l que encubre la falta busca la amistad; el que la divulga, aparta al amigo.

Cine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

10 L a reprensión aprovecha al inteligente más que cien azotes al necio.

O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

11 E l rebelde no busca sino el mal: un mensajero cruel será enviado contra él.

Cel rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

12 M ejor es toparse con una osa privada de sus cachorros que con un fatuo en su necedad.

Mai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

13 A l que da mal por bien, el mal no se apartará de su casa.

Dacă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

14 E l que inicia la discordia es como quien suelta las aguas, ¡abandona, pues, la contienda, antes que se complique!

Începutul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

15 E l que justifica al malvado y el que condena al justo, ambos son igualmente abominables para Jehová.

Cel ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

16 ¿ De qué sirve el dinero en la mano del necio para comprar sabiduría, si no tiene entendimiento?

Ce folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

17 E n todo tiempo ama el amigo y es como un hermano en tiempo de angustia.

Prietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

18 E l hombre falto de entendimiento estrecha la mano para salir fiador en presencia de su amigo.

Omul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

19 E l que ama la disputa ama la transgresión; y el que abre demasiado la puerta busca su ruina.

Cine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

20 E l perverso de corazón nunca hallará el bien; el que intriga con su lengua caerá en el mal.

Cel cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

21 E l que engendra a un insensato, para su tristeza lo engendra; el padre del necio no tiene alegría.

Cine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

22 E l corazón alegre es una buena medicina, pero el espíritu triste seca los huesos.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

23 E l malvado acepta en secreto el soborno para pervertir las sendas de la justicia.

Cel rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

24 E n el rostro del inteligente aparece la sabiduría, pero los ojos del necio vagan hasta el extremo de la tierra.

Înţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

25 E l hijo necio es pesadumbre para su padre y amargura para la que lo dio a luz.

Un fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

26 C iertamente no es bueno condenar al justo ni herir a hombres nobles que actúan rectamente.

Nu este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

27 E l que ahorra palabras tiene sabiduría; prudente de espíritu es el hombre inteligente.

Un om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

28 A un el necio, cuando calla, es tenido por sabio; el que cierra sus labios es inteligente.

Chiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.