1 T hey were near Jerusalem and had come to the town of Bethphage at the Mount of Olives. Jesus sent two followers on ahead.

Cînd s'au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici,

2 H e said to them, “Go to the town over there. You will find a donkey tied and her young with her. Let them loose and bring them to Me.

şi le -a zis:,, Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine.

3 I f anyone says something to you, say, ‘The Lord needs them.’ He will send them at once.”

Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.``

4 I t happened as the early preacher said it would happen, saying,

Dar toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:

5 “ Say to the people in Jerusalem, ‘See! Your King is coming to you. He is gentle. He is riding on a young donkey.’”

Spuneţi fiicei Sionului:, Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mînzul unei măgăriţe.``

6 T he followers went and did as Jesus told them.

Ucenicii s'au dus, şi au făcut cum le poruncise Isus.

7 T hey brought the donkey and her young one. They put their clothes on the donkey and Jesus sat on them.

Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra.

8 M any people put their coats down on the road. Other people cut branches from the trees and put them along the way.

Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum.

9 T he people who went in front and those who followed Jesus called out, “Greatest One! The Son of David! Great and honored is He Who comes in the name of the Lord! Greatest One in the highest heaven.”

Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau:,, Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!``

10 W hen Jesus came into Jerusalem, all the people of the city were troubled. They said, “Who is this?”

Cînd a intrat în Ierusalim, toată cetatea s'a pus în mişcare, şi fiecare zicea:,, Cine este acesta?``

11 M any people said, “This is Jesus, the One Who speaks for God from the town of Nazareth in the country of Galilee.” Jesus Stops the Buying and the Selling in the House of God

Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii``, răspundeau noroadele.

12 T hen Jesus went into the house of God and made all those leave who were buying and selling there. He turned over the tables of the men who changed money. He turned over the seats of those who sold doves.

Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei,

13 H e said to them, “It is written, ‘My house is to be called a house of prayer.’ You have made it a place of robbers.”

şi le -a zis:,, Este scris:, Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

14 T he blind and those who could not walk came to Jesus in the house of God and He healed them.

Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat.

15 T he religious leaders of the Jews and the teachers of the Law saw the great things He did. They heard the children calling in the house of God and saying, “Greatest One! Son of David!” The leaders were very angry.

Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd:,, Osana, Fiul lui David!`` s'au umplut de mînie.

16 T hey said to Jesus, “Do you hear what these children are saying?” Jesus said to them, “Yes, have you not read the writings, ‘Even little children and babies will honor Him’?”

Şi I-au zis:,, Auzi ce zic aceştia?``,, Da,`` le -a răspuns Isus.,, Oare n'aţi citit niciodată cuvintele acestea:, Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?``

17 J esus left them and went out of the city to the town of Bethany. He stayed there that night. The Fig Tree Dries Up

Şi, lăsîndu -i, a ieşit afară din cetate, şi S'a îndreptat spre Betania, şi a mas acolo.

18 I n the morning as He was coming back to the city, He was hungry.

Dimineaţa, pe cînd Se întorcea în cetate, I -a fost foame.

19 H e saw a fig tree by the side of the road and went to it. There was nothing on it but leaves. He said to the tree, “No fruit will ever grow on you again.” At once the fig tree dried up.

A văzut un smochin lîngă drum, şi S'a apropiat de el; dar n'a găsit decît frunze, şi i -a zis:,, Deacum încolo în veac să nu mai dea rod din tine!`` Şi pe dată smochinul s'a uscat.

20 T he followers saw it and were surprised and wondered. They said, “How did the fig tree dry up so fast?”

Ucenicii, cînd au văzut acest lucru, s'au mirat, şi au zis:,, Cum de s'a uscat smochinul acesta într'o clipă?``

21 J esus said to them, “For sure, I tell you this: If you have faith and do not doubt, you will not only be able to do what was done to the fig tree. You will also be able to say to this mountain, ‘Move from here and be thrown into the sea,’ and it will be done.

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s'a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui acestuia:, Ridică-te de aici, şi aruncă-te în mare,` se va face.

22 A ll things you ask for in prayer, you will receive if you have faith.” They Ask Jesus Who Gave Him the Power to Do These Things

Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.

23 J esus came into the house of God. The religious leaders and the other leaders of the people came up to Him as He was teaching. They said, “By what right and power are You doing these things? Who gave You the right and the power to do them?”

Isus S'a dus în Templu; şi, pe cînd învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrînii norodului, şi I-au zis:,, Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

24 J esus said to them, “I will ask you one thing also. If you tell Me, then I will tell you by what right and power I do these things.

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Vă voi pune şi Eu o întrebare; şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

25 W as the baptism of John from heaven or from men?” They thought among themselves, “If we say, ‘From heaven,’ then He will say, ‘Then why did you not believe him?’

Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau dela oameni?`` Dar ei vorbeau între ei şi ziceau:,, Dacă vom răspunde:, Din cer,` ne va spune:, Atunci de ce nu l-aţi crezut?`

26 B ut if we say, ‘From men,’ we are afraid of the people, because they all think John was one who spoke for God.”

Şi dacă vom răspunde:, Dela oameni,` ne temem de norod, pentrucă toţi socotesc pe Ioan drept prooroc.``

27 T hey said to Jesus, “We do not know.” He said to them, “Then I will not tell you by what right and power I do these things. The Picture-Story of the Two Sons

Atunci au răspuns lui Isus:,, Nu ştim!`` Şi El, la rîndul Lui, le -a zis:,, Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.

28 “ What do you think about this? There was a man who had two sons. He came to the first son and said, ‘My son, go to my grape-field and work today.’

Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s'a dus la cel dintîi, şi i -a zis:, Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!`

29 H e said, ‘I will go.’ But he did not go.

Nu vreau,` i -a răspuns el. În urmă, i -a părut rău, şi s'a dus.

30 T he father came to the second son and asked the same thing. The son said, ‘No, I will not go.’ Later he was sorry and went.

S'a dus şi la celălalt, şi i -a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns:, Mă duc, doamne!` Şi nu s'a dus.

31 W hich one of the two sons did what his father wanted?” They said to Jesus, “The second son.” Jesus said to them, “For sure, I tell you this: Tax-gatherers and women who sell the use of their bodies will get into the holy nation of heaven before you.

Care din amîndoi a făcut voia tatălui său?``,, Cel dintîi,`` au răspuns ei. Şi Isus le -a zis:,, Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu.

32 F or John came to you preaching about being right with God. You did not believe him. But tax-gatherers and women who sell the use of their bodies did believe him. When you saw this, you were not sorry for your sins and did not turn from them and believe him. The Picture-Story of the Grape-Field

Fiindcă Ioan a venit la voi umblînd în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v'aţi căit în urmă ca să -l credeţi.

33 “ Listen to another picture-story. A man who owned land planted grapes in a field and put a fence around it. He made a place for making wine. He built a tower to look over the grape-field. He let farmers rent it and then he went into another country.

Ascultaţi o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn. Apoi a dat -o unor vieri, şi a plecat în altă ţară.

34 T he time came for gathering the grapes. He sent his servants to the farmers to get the grapes.

Cînd a venit vremea roadelor, a trimes pe robii săi la vieri, ca să ia partea lui de rod.

35 T he farmers took his servants and hit one. They killed another and threw stones at another.

Vierii au pus mîna pe robii lui, şi pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorît, iar pe altul l-au ucis cu pietre.

36 A gain he sent other servants. He sent more than the first time. The farmers did the same to those servants.

A mai trimes alţi robi, mai mulţi decît cei dintîi; şi vierii i-au primit la fel.

37 A fter this he sent his son to them. He said to himself, ‘They will respect my son.’

La urmă, a trimes la ei pe fiul său, zicînd:, Vor primi cu cinste pe fiul meu!`

38 W hen the farmers saw the son, they said to themselves, ‘This is the one who will get everything when the owner dies. Let us kill him and we will get it all.’

Dar vierii, cînd au văzut pe fiul, au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm şi să punem stăpînire pe moştenirea lui.`

39 T hey took him and threw him out of the grape-field and killed him.

Şi au pus mîna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorît.

40 W hen the owner of the grape-field comes, what will he do to those farmers?”

Acum, cînd va veni stăpînul viei, ce va face el vierilor acelora?

41 T hey said to Him, “He will put those bad men to death. Then he will rent the grape-field to other farmers who will give him the grapes when they are ready.”

Ei I-au răspuns:,, Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde, şi via o va da altor vieri, cari -i vor da rodurile la vremea lor.``

42 J esus said to them, “Have you not read in the Holy Writings, ‘The Stone that was put aside by the workmen has become the most important Stone in the building? The Lord has done this. We think it is great!’

Isus le -a zis:,, N'aţi citit nici odată în Scripturi că:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?`

43 I say to you, because of this, the holy nation of God will be taken from you. It will be given to a nation that will give fruit.

Deaceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată dela voi, şi va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite.

44 W hoever falls on this Stone will be broken. And on the one it falls, it will make him like dust.”

Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.``

45 W hen the religious leaders and the proud religious law-keepers heard this picture-story, they knew He spoke of them.

După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei,

46 W hen they tried to put their hands on Him, they were afraid of the many people. The people thought He was One Who spoke for God.

şi căutau să -L prindă; dar se temeau de noroade, pentrucă ele îl socoteau drept prooroc.