1 N aaman the captain of the army of the king of Syria was an important man to his king. He was much respected, because by him the Lord had made Syria win in battle. Naaman was a strong man of war, but he had a bad skin disease.

Naaman, căpetenia oştirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpînului său şi mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe Sirieni. Dar omul acesta tare şi viteaz era lepros.

2 N ow the Syrians had gone out in groups of soldiers, and had taken a little girl from the land of Israel. She served Naaman’s wife.

Şi Sirienii ieşiseră în cete la o luptă, şi aduseseră roabă pe o fetiţă din ţara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman.

3 A nd she said to her owner, “I wish that my owner’s husband were with the man of God who is in Samaria! Then he would heal his bad skin disease.”

Şi ea a zis stăpînei sale:,, Oh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!``

4 S o Naaman went in and told his king, “This is what the girl from the land of Israel said.”

Naaman s'a dus şi a spus stăpînului său:,, Fata aceea din ţara lui Israel a vorbit aşa şi aşa.``

5 T he king of Syria said, “Go now, and I will send a letter to the king of Israel.” So Naaman went and took with him silver weighing as much as ten men, 6, 000 pieces of gold, and ten changes of clothes.

Şi împăratul Siriei a zis:,, Du-te la Samaria, şi voi trimete o scrisoare împăratului lui Israel.`` A plecat, luînd cu el zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur, şi zece haine de schimb.

6 H e brought the letter to the king of Israel, which said, “I have sent my servant Naaman to you with this letter, that you may heal his bad skin disease.”

A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia aşa:,, Acum, cînd vei primi scrisoarea acasta, vei ştii că îţi trimet pe slujitorul meu Naaman, ca să -l vindeci de lepra lui.``

7 W hen the king of Israel read the letter, he tore his clothes and said, “Am I God, to kill and to make alive? Is this why this man sends word to me to heal a man’s bad skin disease? Think about it. He wants to start a fight with me.”

După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel şi -a rupt hainele, şi a zis:,, Oare sînt eu Dumnezeu, ca să omor şi să înviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să ştiţi dar şi să înţelegeţi că el caută prilej de ceartă cu mine.``

8 E lisha the man of God heard that the king of Israel had torn his clothes. So he sent word to the king, saying, “Why have you torn your clothes? Let him come to me. Then he will know that there is a man of God in Israel.”

Cînd a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel şi -a sfîşiat hainele, a trimes să spună împăratului:,, Pentruce ţi-ai sfîşiat hainele? Lasă -l să vină la mine, şi va şti că este un prooroc în Israel.``

9 S o Naaman came with his horses and his war-wagons, and stood at the door of Elisha’s house.

Naaman a venit cu caii şi cu carul lui, şi s'a oprit la poarta casei lui Elisei.

10 E lisha sent a man to him, saying, “Go and wash in the Jordan seven times. And your flesh will be made well and you will be clean.”

Elisei a trimes să -i spună printr'un sol:,, Du-te, şi scaldă-te de şapte ori în Iordan; şi carnea ţi se va face sănătoasă, şi vei fi curat.``

11 B ut Naaman was very angry and went away. He said, “I thought he would come out to me, and stand, and call on the name of the Lord his God. I thought he would wave his hand over the place, and heal the bad skin disease.

Naaman s'a mîniat, şi a plecat, zicînd:,, Eu credeam că va ieşi la mine, se va înfăţişa el însuş, va chema Numele Domnului, Dumnezeului lui, îşi va duce mîna pe locul rănii, şi va vindeca lepra.

12 A re not Abanah and Pharpar, the rivers of Damascus, better than all the waters of Israel? Could I not wash in them and be clean?” So he turned and went away very angry.

Nu sînt oare rîurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decît toate apele lui Israel? N'aş fi putut oare să mă spăl în ele şi să mă fac curat?`` Şi s'a întors şi a plecat plin de mînie.

13 T hen his servants came and said to him, “My father, if the man of God had told you to do some great thing, would you not have done it? How much more then, when he says to you, ‘Wash and be clean’?”

Dar slujitorii lui s'au apropiat să -i vorbească, şi au zis:,, Părinte, dacă proorocul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atît mai mult trebuie să faci ce ţi -a spus:,, Scaldă-te, şi vei fi curat.``

14 S o Naaman went down into the Jordan River seven times, as the man of God had told him. And his flesh was made as well as the flesh of a little child. He was clean.

S'a pogorît atunci şi s'a cufundat de şapte ori în Iordan, după cuvîntul omului lui Dumnezeu; şi carnea lui s'a făcut iarăş cum este carnea unui copilaş, şi s'a curăţit.

15 T hen Naaman returned to the man of God with all those who were with him. He came and stood in front of Elisha and said, “See, now I know that there is no God in all the earth but in Israel. So I ask you now to take a gift from your servant.”

Naaman s'a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Cînd a ajuns, s'a înfăţişat înaintea lui, şi a zis:,, Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pămîntul, decît în Israel. Şi acum, primeşte, rogu-te, un dar din partea robului tău.``

16 B ut Elisha said, “As the Lord lives, before Whom I stand, I will take nothing.” Naaman tried to talk him into taking it, but he would not.

Elisei a răspuns:,, Viu este Domnul, al cărui slujitor sînt, că nu voi primi.`` Naaman a stăruit de el să primească, dar el n'a vrut.

17 N aaman said, “If not, I ask you, let your servant be given as much dirt as two horses can carry. For your servant will not give burnt gifts or kill animals on the altar in worship to other gods any more. I will only give gifts to the Lord.

Atunci Naaman a zis:,, Fiindcă nu vrei să primeşti tu, îngăduie să se dea robului tău pămînt cît pot duce doi catîri; căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere de tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului.

18 B ut may the Lord forgive your servant for this. My king goes into the house of Rimmon to worship there. He rests on my arm and I put my face to the ground in the house of Rimmon. When I put my face to the ground in the house of Rimmon, may the Lord forgive your servant.”

Iată totuş ce rog pe Domnul să ierte robului tău: cînd stăpînul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo şi se sprijineşte pe mîna mea, mă închin şi eu în casa lui Rimon: să ierte Domnul pe robul tău, cînd mă voi închina în casa lui Rimon!``

19 A nd Elisha said to him, “Go in peace.” So Naaman went away from him a short way. Gehazi Wants More

Elisei i -a zis,, Du-te în pace.``

20 B ut Gehazi, the servant of Elisha the man of God, thought, “See, my owner has let Naaman the Syrian go without receiving the gift he brought. As the Lord lives, I will run after him and take something from him.”

Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine:,, Iată că stăpînul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n'a primit din mîna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva dela el.``

21 S o Gehazi went after Naaman. When Naaman saw someone running after him, he stepped off the war-wagon to meet him, and said, “Is all well?”

Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, cînd l -a văzut alergînd după el, s'a dat jos din car ca să -i iasă înainte, şi a zis:,, Este bine totul?``

22 G ehazi said, “All is well. My owner has sent me, saying, ‘See, just now two young sons of the men who tell what will happen in the future have come to me from the hill country of Ephraim. I ask of you, give them a man’s weight in silver and two changes of clothes.’”

El a răspuns:,, Totul este bine. Stăpînul meu mă trimite să-ţi spun:,, Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.``

23 N aaman said, “Be pleased to take silver weighing as much as two men.” And he had him take two bags of silver weighing as much as two men, with two changes of clothes. He gave them to two of his servants. And they carried them before Gehazi.

Naaman a zis:,, Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.`` A stăruit de el, şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi.

24 W hen he came to the hill, Gehazi took them from the servants and put them in the house. Then he sent the men away, and they left.

Ajungînd la deal, Ghehazi le -a luat din mînile lor, şi le -a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora cari au plecat.

25 A nd Gehazi went in and stood in front of his owner. Elisha said to him, “Where have you been, Gehazi?” And he said, “Your servant did not leave.”

După aceea s'a dus şi s'a înfăţişat înaintea stăpînului său. Elisei i -a zis:,, De unde vii, Ghehazi?`` El a răspuns:,, Robul tău nu s'a dus nicăieri.``

26 E lisha said to him, “Did I not go with you in spirit when the man turned from his war-wagon to meet you? Was it a time to receive money and clothes and olive fields and grape-fields and sheep and cattle and men servants and women servants?

Dar Elisei i -a zis:,, Oare n'a fost duhul meu cu tine, cînd a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe?

27 S o now the bad skin disease will be upon you and your children forever.” And Gehazi went away from Elisha with a bad skin disease. He was as white as snow.

Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămînţa ta pentru totdeauna.`` Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.