1 “ Hear, O Israel! You are crossing over the Jordan today to take the land that belongs to nations greater and stronger than you, with big cities with walls as high as heaven.

Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să te faci stăpîn pe nişte neamuri mai mari şi mai puternice decît tine, pe cetăţi mari şi întărite pînă la cer,

2 T he people there are strong and tall, the sons of Anakim. You know of them and have heard it said, ‘Who can stand in front of the sons of Anak?’

pe un popor mare şi înalt la statură, pe copiii lui Anac, pe cari -i cunoşti şi despre cari ai auzit zicîndu-se:,, Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!``

3 B ut know today that it is the Lord your God Who is crossing over before you as a fire that destroys everything. He will destroy them and bring them down before you. So you may drive them out and be quick to destroy them, just as the Lord has told you.

Să ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuş înaintea ta, ca un foc mistuitor; El îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; şi tu îi vei izgoni, îi vei perde curînd, cum ţi -a spus Domnul.

4 B ut after the Lord your God has driven them out before you, do not say in your heart, ‘The Lord has brought me in to take this land because I am right and good.’ It is because of the sin of these nations that the Lord is driving them out in front of you.

Cînd îi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici în inima ta:,, Pentru bunătatea mea m'a făcut Domnul să intru în stăpînirea ţării acesteia.`` Căci din pricina răutăţii neamurilor acelora le izgoneşte Domnul dinaintea ta.

5 I t is not because of your being right with God that you are going to take their land. But it is because of the sin of these nations that the Lord your God is driving them out in front of you. By this the Lord is proving that He keeps the promise He made to your fathers, to Abraham, Isaac and Jacob.

Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpînirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, şi ca să împlinească astfel cuvîntul prin care Domnul S'a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.

6 U nderstand that it is not because you are right with God that the Lord your God is giving you this good land for your own, for you are a strong-willed people.

Să ştii dar că nu din pricina bunătăţii tale îţi dă Domnul, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s'o stăpîneşti; căci tu eşti un popor tare încăpăţînat.

7 “ Remember and do not forget how you made the Lord your God angry in the desert. You have gone against the Lord from the day you left the land of Egypt until you came to this place.

Adu-ţi aminte, şi nu uita cum ai aţîţat mînia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua cînd ai ieşit din ţara Egiptului pînă la sosirea voastră în locul acesta, tot răsvrătiţi împotriva Domnului aţi fost!

8 E ven at Mount Sinai you made the Lord angry. The Lord was so angry with you that He would have destroyed you.

La Horeb, atîta aţi aţîţat mînia Domnului, încît Domnul S'a mîniat pe voi şi voia să vă nimicească.

9 I went up the mountain to receive the pieces of stone, the Laws of the agreement which the Lord had made with you. I stayed on the mountain forty days and nights. I did not eat bread or drink water.

Cînd m'am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legămîntului pe care l -a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc pîne şi fără să beau apă;

10 T hen the Lord gave me the two pieces of stone written by the finger of God. On them were all the words the Lord had spoken with you on the mountain from the fire on the day of the meeting.

şi Domnul mi -a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi cuprinzînd toate cuvintele pe cari vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua cînd tot poporul era adunat.

11 A t the end of forty days and nights the Lord gave me the two pieces of stone, the Laws of the agreement.

După acele patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi -a dat cele două table de piatră, tablele legămîntului.

12 T hen the Lord said to me, ‘Get up. Hurry and go down from here. For your people whom you brought out of Egypt have become very sinful. They have been quick to turn away from what I told them. They have made a false god for themselves.’

Domnul mi -a zis atunci:,, Scoală-te şi pogoară-te în grabă de aici; căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s'a stricat. S'au abătut curînd dela calea pe care le-am arătat -o; şi-au făcut un chip turnat.``

13 A nd the Lord said to me, ‘I have seen these people. See, they are strong-willed.

Domnul mi -a zis:,, Eu văd că poporul acesta este un popor tare încăpăţînat.

14 L et Me alone, so I may destroy them and destroy their name from under heaven. I will make you into a nation that will be greater and stronger than they.’

Lasă-mă să -i nimicesc şi să le şterg numele de subt ceruri; iar pe tine te voi face un neam mai puternic şi mai mare la număr decît poporul acesta.``

15 S o I turned and came down from the mountain while the mountain was burning with fire. The two pieces of stone of the agreement were in my two hands.

M'am întors şi m'am pogorît de pe munte care era tot numai foc, cu cele două table ale legămîntului în amîndouă mînile mele.

16 A nd I saw that it was true that you had sinned against the Lord your God. You had made for yourselves a calf out of gold. You had been quick to turn away from what the Lord had told you.

M'am uitat, şi iată că păcătuiserăţi împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi curînd dela calea pe care v'o arătase Domnul.

17 S o I took the two pieces of stone and threw them from my hands, and broke them in front of your eyes.

Am apucat atunci cele două table, le-am aruncat din mînile mele, şi le-am sfărîmat subt ochii voştri.

18 T hen again I fell down before the Lord for forty days and nights. I did not eat bread or drink water, because of all the sin you had done. You did what was sinful in the eyes of the Lord and made Him angry.

M'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvîrşiserăţi, făcînd ce este rău înaintea Domnului, ca să -L mîniaţi.

19 I was afraid of the anger of the Lord which was burning against you to destroy you. But the Lord listened to me again.

Căci mă îngrozisem la vederea mîniei şi urgiei de care era cuprins Domnul împotriva voastră, pînă acolo încît voia să vă nimicească. Dar Domnul m'a ascultat şi de data aceasta.

20 T he Lord was angry enough with Aaron to destroy him. So I prayed for Aaron at the same time also.

Domnul de asemenea era foarte mîniat şi pe Aaron, aşa încît voia să -l piardă, şi eu m'am rugat atunci şi pentru el.

21 T hen I took your sinful thing, the calf you had made, and burned it with fire and crushed it. I ground it into pieces until it was as fine as dust. And I threw its dust into the river that flowed down from the mountain.

Am luat viţelul pe care -l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, l-am ars în foc, l-am sfărîmat pînă s'a făcut praf, şi am aruncat praful acela în pîrîul care curgea din munte.

22 “ You made the Lord angry again at Taberah, Massah and Kibroth-hattaavah.

Apoi la Tabeera, la Masa, şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţîţat mînia Domnului.

23 T he Lord sent you from Kadesh-barnea, saying, ‘Go and take for your own the land I have given you.’ But you went against what the Lord your God told you to do. You did not believe Him or listen to His voice.

Şi cînd v'a trimes Domnul de la Cades-Barnea, zicînd:,, Suiţi-vă, şi luaţi în stăpînire ţara pe care v'o dau!`` voi v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n'aţi avut credinţă în El, şi n'aţi ascultat glasul Lui.

24 Y ou have gone against the Lord from the day I first knew you.

V'aţi tot răsvrătit împotriva Domnului de cînd vă cunosc.

25 “ So I fell down before the Lord and lay forty days and nights, because the Lord had said He would destroy you.

M'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului: patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, m'am aruncat cu faţa la pămînt, pentrucă Domnul spusese că vrea să vă nimicească.

26 I prayed to the Lord, saying, ‘O Lord God, do not destroy Your people, Your chosen nation, whom You have set free by Your power and brought out of Egypt with a strong hand.

M'am rugat Domnului, şi am zis:,, Stăpîne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai răscumpărat -o, în mărimea Ta, pe care ai scos -o din Egipt, prin mîna Ta cea puternică.

27 R emember Your servants, Abraham, Isaac and Jacob. Do not look at the strong will or sin or wrong-doing of these people.

Adu-ţi aminte de robii tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la îndărătnicia acestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui,

28 O r the land You brought us from may say, “The Lord was not able to bring them into the land He promised them. Because He hated them, He brought them out to kill them in the desert.”

ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică:, Pentrucă Domnul n'avea putere să -i ducă în ţara pe care le -o făgăduise şi pentrucă -i ura, de aceea i -a scos ca să -i omoare în pustie.`

29 Y et they are Your people, Your chosen nation, whom You have brought out by Your great power and Your long arm.’

Totuş ei sînt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care ai scos -o din Egipt cu mîna Ta cea puternică şi cu braţul Tău cel întins.``