1 J erubbaal’s son Abimelech went to his mother’s family at Shechem. He said to them and to all those of the family of his mother’s father,

Abimelec, fiul lui Ierubaal, s'a dus la Sihem la fraţii mamei lui, şi iată cum le -a vorbit atît lor cît şi la toată familia casei tatălui mamei sale:

2 “ Speak to all the leaders of Shechem. Say to them, ‘Which is better for you? Should all seventy of Jerubbaal’s sons rule over you? Or should one man rule over you? Remember that I am your own bone and flesh.’”

Spuneţi, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem:, Este mai bine pentru voi ca şaptezeci de oameni, toţi fii ai lui Ierubaal, să stăpînească peste voi, sau un singur om să stăpînească peste voi?` Şi aduceţi-vă aminte că eu sînt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră.``

3 S o his mother’s family spoke all these words for him in the ears of the leaders of Shechem. And they decided to follow Abimelech. For they said, “He is our brother.”

Fraţii mamei lui au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, şi inima lor s'a plecat spre Abimelec; căci îşi ziceau:,, El este frate cu noi.``

4 T hey gave him seventy pieces of silver from the family of Baal-berith. Abimelech used the money to hire wild men of no worth who followed him.

I-au dat şaptezeci de sicli de argint, pe cari i-au ridicat din casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpărat cu ei pe nişte oameni fără căpătîi şi neastîmpăraţi, cari au mers după el.

5 T hen he went to his father’s house at Ophrah. And he killed his brothers, the sons of Jerubbaal. He killed all seventy men upon one stone. But Jerubbaal’s youngest son Jotham was left alive, because he hid himself.

A venit în casa tatălui său la Ofra, şi a ucis pe fraţii săi, fiii lui Ierubaal, şaptezeci de oameni, pe aceeaş peatră. N'a scăpat decît Iotam, cel mai tînăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese.

6 T hen all the men of Shechem and of Beth-millo gathered together. They went and made Abimelech king, by the tree that had been set up in Shechem.

Toţi locuitorii din Sihem şi toată casa lui Milo s'au strîns la olaltă, şi au venit de au făcut împărat pe Abimelec, lîngă stejarul sădit în Sihem.

7 W hen it was told to Jotham, he went and stood on the top of Mount Gerizim. He called out to them in a loud voice, “Listen to me, O men of Shechem. So God may listen to you.

Iotam a aflat despre lucrul acesta. S'a dus şi s'a aşezat pe vîrful muntelui Garizim, şi iată ce le -a strigat el cu glas tare:,, Ascultaţi-mă, locuitorii Sihemului, şi Dumnezeu să vă asculte!

8 O ne time the trees went out to choose a king to rule them. They said to the olive tree, ‘Rule over us!’

Copacii au plecat să ungă un împărat şi să -l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului:,Împărăţeşte peste noi!`

9 B ut the olive tree said to them, ‘Should I leave my riches of oil by which God and men are honored, and go to wave over the trees?’

Dar măslinul le -a răspuns:, Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu şi a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?`

10 T hen the trees said to the fig tree, ‘You come and rule over us!’

Şi copacii au zis smochinului:, Vino, tu, de împărăţeşte peste noi!`

11 B ut the fig tree said to them, ‘Should I leave my good sweet fruit, and go to wave over the trees?’

Dar smochinul le -a răspuns:, Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?`

12 S o the trees said to the vine, ‘You come and rule over us!’

Şi copacii au zis viţei:, Vino, tu, şi domneşte peste noi.`

13 B ut the vine said to them, ‘Should I leave my new wine which makes God and men happy, and go to wave over the trees?’

Dar viţa le -a răspuns:, Să-mi părăsesc eu vinul, care înveseleşte pe Dumnezeu şi pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?`

14 T hen all the trees said to the thorn bush, ‘You come and rule over us!’

Atunci toţi copacii au zis spinului:, Vino, tu, şi împărăţeşte peste noi.`

15 A nd the thorn bush said to the trees, ‘If in truth you are choosing me as king over you, come and be safe in my shadow. But if not, may fire come out of the thorn bush and burn up the tall trees of Lebanon.’

Şi spinul a răspuns copacilor:, Dacă în adevăr vreţi să mă ungeţi ca împărat al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă subt umbra mea; altfel, să iasă un foc din spin, şi să mistuie cedrii Libanului.`

16 “ Now it may be that you have acted in truth and honor in making Abimelech king. It may be that you have acted well toward Jerubbaal and his house, by paying him for what he did.

Acum, oare cu adevărat şi cu toată curăţia aţi lucrat voi, făcînd împărat pe Abimelec? Aţi arătat voi bunăvoinţă faţă de Ierubaal şi de casa lui? V'aţi purtat voi oare cu el potrivit cu slujba pe care v'a făcut -o? -

17 F or my father fought for you. He put his life in danger to set you free from the power of Midian.

Căci tatăl meu s'a luptat pentru voi; şi -a pus viaţa în primejdie, şi v'a izbăvit din mîna lui Madian;

18 B ut you have gone against my father’s house today. You have killed seventy of his sons on one stone. Abimelech is the son of my father’s woman servant. And you have made him king over the people of Shechem, because he is your brother.

şi voi v'aţi ridicat împotriva casei tatălui meu, i-aţi ucis fiii, şaptezeci de oameni, pe aceeaş piatră, şi aţi făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentrucă este fratele vostru. -

19 I f you have acted in truth and honor toward Jerubbaal and his house today, then be happy with Abimelech. And let him be happy with you.

Dacă în adevăr şi cu toată curăţia v'aţi purtat voi astăzi faţă de Ierubaal şi casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria voastră, şi voi să fiţi bucuria lui!

20 B ut if not, let fire come out from Abimelech and burn up the people of Shechem and Beth-millo. Then let it burn up Abimelech.”

Dacă nu, să iasă un foc din Abimelec, şi să mistuie pe locuitorii din Sihem şi casa lui Milo; şi un foc să iasă din locuitorii Sihemului şi din casa lui Milo, şi să mistuie pe Abimelec!``

21 J otham ran away from them and went to Beer. He stayed there, because he was afraid of his brother Abimelech.

Iotam s'a dat înlături, şi a luat -o la fugă; s'a dus la Beer unde a locuit departe de fratele său Abimelec.

22 A bimelech ruled over Israel for three years.

Abimelec stăpînise trei ani peste Israel.

23 T hen God sent a bad spirit between Abimelech and the men of Shechem. The men of Shechem were not faithful to Abimelech.

Atunci Dumnezeu a trimes un duh rău între Abimelec şi locuitorii Sihemului şi locuitorii Sihemului au fost necredincioşi lui Abimelec,

24 G od did this to punish Abimelech and the men of Shechem, because the seventy sons of Jerubbaal were killed by their brother Abimelech. And the men of Shechem gave him the strength to do it.

pentru ca şi cruzimea săvîrşită cu cei şaptezeci de fii ai lui Ierubaal să-şi ia pedeapsa, şi sîngele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care -i ucisese, şi asupra locuitorilor Sihemului, cari -l ajutaseră să ucidă pe fraţii săi.

25 T he men of Shechem went against Abimelech by hiding men on the mountain tops. They robbed all who passed by them on the road. Abimelech was told about it.

Locuitorii Sihemului au pus la pîndă împotriva lui, pe vîrfurile munţilor, nişte oameni, cari jăfuiau pe toţi cei ce treceau pe lîngă ei, pe drum. Şi lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelec.

26 N ow Gaal the son of Ebed moved with his family into Shechem. And the men of Shechem put their trust in him.

Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu fraţii săi, şi au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el!

27 T hey went out into the field and gathered the grapes of their vines and crushed them. Then they had a special supper in the house of their god. They ate and drank and wished bad to come to Abimelech.

Au ieşit la cîmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii, şi au început să se veselească; au intrat în casa dumnezeului lor, au mîncat şi au băut, şi au blestemat pe Abimelec.

28 G aal the son of Ebed said, “Who is Abimelech? And who are we of Shechem, that we should serve him? Is he not the son of Jerubbaal? Is not Zebul his leader? Serve the men of Hamor the father of Shechem, but why should we serve Abimelech?

Şi Gaal, fiul lui Ebed, zicea:,, Cine este Abimelec, şi cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal, şi nu este Zebul, îngrijitorul lui? Slujiţi bărbaţilor lui Hamor, tatăl lui Sihem; de ce să slujim lui Abimelec?

29 I f only these people were under my rule! Then I would send Abimelech away. I would say to Abimelech, ‘Make your army strong, and come out.’”

Oh! dacă aş fi eu stăpînul acestui popor, aş răsturna pe Abimelec``. Şi despre Abimelec zicea:,, Strînge-ţi oştirea şi ieşi``!

30 W hen Zebul the ruler of the city heard the words of Gaal the son of Ebed, he was very angry.

Zebul, cîrmuitorul cetăţii, a auzit ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, şi s'a aprins de mînie.

31 H e sent men to bring news to Abimelech in secret. They said, “See, Gaal the son of Ebed has come to Shechem with his family. They are turning the city against you.

A trimes pe ascuns nişte soli la Abimelec, ca să -i spună:,, Iată, Gaal, fiul lui Ebed, şi fraţii lui, au venit la Sihem, şi au răsculat cetatea împotriva ta.

32 S o you and the people who are with you get up during the night and hide in the field.

Acum, pleacă noaptea, tu şi poporul care este cu tine, şi stai la pîndă în cîmp.

33 T hen get up early in the morning, as soon as the sun is up, and rush against the city. When Gaal and the people who are with him come out against you, do whatever you can to them.”

Dimineaţa, la răsăritul soarelui, să te arunci cu năvală asupra cetăţii. Şi cînd Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să -i faci ce-ţi vor îngădui puterile.

34 S o Abimelech and all who were with him got up during the night. They hid and waited in four groups to fight against Shechem.

Abimelec şi tot poporul care era cu el au plecat noaptea, şi s'au pus la pîndă lîngă Sihem, împărţiţi în patru cete.

35 G aal the son of Ebed came out and stood in the city gate. And Abimelech and the people who were with him came out of their hiding places.

Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit, şi a stătut la intrarea porţii cetăţii. Abimelec şi tot poporul care era cu el s'au sculat atunci dela pîndă.

36 W hen Gaal saw the men, he said to Zebul, “See, men are coming down from the mountain tops!” But Zebul said to him, “It is the shadow of the mountains that looks like men to you.”

Gaal a zărit poporul, şi a zis lui Zebul:,, Iată un popor care se pogoară din vîrful munţilor.`` Zebul i -a răspuns:,, Este umbra munţilor pe cari -i iei drept oameni.``

37 G aal spoke again, saying, “See, men are coming down from the highest part of the land. One group is coming on the way from the oak tree of those who tell the future.”

Gaal, luînd iarăş cuvîntul, a zis:,, Este chiar un popor care se pogoară de pe înălţimile ţării, şi o ceată vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor.``

38 T hen Zebul said to him, “Where is your proud talk now, you who said, ‘Who is Abimelech that we should serve him?’ Are these not the men whom you hated? Go out now and fight with them!”

Zebul i -a răspuns:,, Unde îţi este acum gura, cu care ziceai:, Cine este Abimelec, ca să -i slujim? Nu este oare acesta poporul pe care -l dispreţuiai tu? Mergi acum, şi luptă-te cu el!``

39 S o Gaal went out in front of the leaders of Shechem and fought with Abimelech.

Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului, şi s'a luptat cu Abimelec.

40 A bimelech went after Gaal. And Gaal ran away from him. Many were hurt and fell all the way to the gate.

Urmărit de Abimelec, a luat -o la fugă dinaintea lui, şi mulţi oameni au căzut morţi pînă la intrarea porţii.

41 A bimelech stayed at Arumah. But Zebul drove out Gaal and his family so they could not stay in Shechem.

Abimelec s'a oprit la Aruma. Şi Zebul a izgonit pe Gaal şi pe fraţii lui, cari n'au putut să rămînă la Sihem.

42 T he men went out to the field the next day and told Abimelech.

A douazi, poporul, a ieşit la cîmp. Abimelec, căruia i s'a dat de ştire,

43 S o he took his men and divided them into three groups, and they waited in the field. When he saw Gaal’s people coming out of the city, Abimelech went against them and killed them.

şi -a luat ceata, a împărţit -o în trei părţi, şi s'a pus la pîndă în cîmp. Văzînd că poporul ieşea din cetate, s'a sculat împotriva lor, şi i -a bătut.

44 A bimelech and the group with him rushed and stood in the city gate. The other two groups then rushed against all who were in the field and killed them.

Abimelec şi cetele cari erau cu el au pornit înainte şi s'au aşezat la intrarea porţii cetăţii: două din aceste cete s'au aruncat asupra tuturor celorce erau în cîmp, şi i-au bătut.

45 A bimelech fought against the city all that day. He took the city and killed the people who were in it. Then he destroyed the city and covered it with salt.

Abimelec a bătut cetatea toată ziua; a luat -o, şi a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărîmat cetatea pînă în temelie, şi a presărat sare peste ea.

46 A ll the leaders of the tower of Shechem heard about it. And they went into the inside room of the house of the god of El-berith.

La auzul acestui lucru, toţi locuitorii turnului Sihemului s'au dus în cetăţuia casei dumnezeului Berit.

47 A bimelech was told that all the leaders of the tower of Shechem were gathered together.

S'a dat de ştire lui Abimelec că toţi locuitorii turnului Sihemnului s'au strîns acolo.

48 S o Abimelech and all who were with him went up to Mount Zalmon. Abimelech took an ax in his hand and cut down a branch from the trees. Then he lifted it onto his shoulder. He said to the men who were with him, “Hurry and do what you have seen me do.”

Atunci Abimelec s'a suit pe muntele Ţalmon, el şi tot poporul care era cu el. A luat o secure în mînă, a tăiat o ramură de copac, a luat -o şi a pus -o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el:,, Aţi văzut ce am făcut? Grăbiţi-vă şi faceţi şi voi ca mine.``

49 S o each of the men cut down his branch also, and followed Abimelech. They put the branches around the inside room and set it on fire. So all the men of the tower of Shechem died. There were about 1, 000 men and women in all.

Şi au tăiat fiecare cîte o ramură, şi au mers după Abimelec; au aşezat ramurile lîngă cetăţuie, şi i-au dat foc ei şi celor ce se aflau în ea. Aşa au perit toţi oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbaţi şi femei.

50 T hen Abimelech went to Thebez. He fought against it and took it.

Abimelec a pornit împotriva Tebeţului. A împresurat Tebeţul, şi l -a luat.

51 B ut there was a strong tower in the center of the city. All the men and women and leaders of the city ran to it and shut themselves in. And they went up on the roof of the tower.

În mijlocul cetăţii era un turn tare, unde au fugit toţi locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei; au încuiat uşile după ei, şi s'au suit pe acoperişul turnului.

52 A bimelech came to the tower and fought against it. He went near the door of the building to burn it with fire.

Abimelec a ajuns pînă la turn; l -a bătut, şi s'a apropiat de uşa turnului ca să -i pună foc.

53 B ut a certain woman threw a grain-crushing stone on Abimelech’s head and crushed his skull.

Atunci o femeie a aruncat o piatră de rîşniţă pe capul lui Abimelec, şi i -a sfărîmat ţeasta capului.

54 A bimelech was quick to call the young man who carried his heavy battle-clothes, saying, “Take your sword and kill me. Or else it will be said that a woman killed me.” So the young man killed him with a sword.

Îndată el a chemat pe tînărul care -i purta armele, şi i -a zis:,, Scoate-ţi sabia, şi omoară-mă, ca să nu se zică de mine:, L -a omorît o femeie.`` Tînărul l -a străpuns cu sabia, şi a murit.

55 W hen the men of Israel saw that Abimelech was dead, each man went home.

Cînd au văzut bărbaţii lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă.

56 S o God punished Abimelech for the sin he had done against his father by killing his seventy brothers.

Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care -l făcuse tatălui său, ucizînd pe cei şaptezeci de fraţi ai lui;

57 G od punished the men of Shechem for all their sin. The words that Jotham the son of Jerubbaal spoke against them came true.

şi Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care -l făcuseră. Astfel s'a împlinit faţă de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.