1 N ow the people and their wives began to cry in a loud voice against their Jewish brothers.

Din partea oamenilor din popor şi din partea nevestelor lor s'au ridicat mari plîngeri împotriva fraţilor lor Iudei.

2 F or some said, “We, our sons and our daughters are many. Let us get grain, that we may eat and live.”

Unii ziceau:,, Noi, fiii noştri şi fetele noastre, sîntem mulţi; să ni se dea grîu ca să mîncăm şi să trăim.``

3 A nd some said, “We are giving up our fields, our grape-vines and our houses, that we might get grain because of no food.”

Alţii ziceau:,, Punem zălog ogoarele, viile şi casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei.``

4 O thers said, “We have taken money from others to pay the king’s tax on our fields and our grape-vines, and we must pay back this money.

Alţii ziceau:,, Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele şi viile noastre pentru birul împăratului.

5 O ur flesh is like the flesh of our brothers. Our children are like their children. Yet we are made to sell our sons and daughters to work for others. Some of our daughters have already been sold and taken away. We cannot do anything, because our fields and vines belong to others.”

Şi totuş carnea noastră este ca şi carnea fraţilor noştri, copiii noştri sînt ca şi copiii lor; şi iată, supunem la robie pe fiii noştri şi pe fetele noastre, şi multe din fetele noastre au şi fost supuse la robie; sîntem fără putere, căci ogoarele şi viile noastre sînt ale altora.``

6 I was very angry when I heard their cry and these words.

M'am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile şi cuvintele acestea.

7 I thought about it, and spoke sharp words to the rulers and leaders. I said to them, “You are making the people pay back more money than you give them to use!” So I gathered many people together against them.

Am hotărît să mustru pe cei mari şi pe dregători, şi le-am zis:,, Ce! voi împrumutaţi cu camătă fraţilor voştri?`` Şi am strîns în jurul meu o mare mulţime,

8 A nd I said to them, “As we have been able, we have bought and freed our Jewish brothers who were sold to the nations. But you would even sell your brothers that they may be sold to us!” They were quiet and could not find a word to say.

şi le-am zis:,, Noi am răscumpărat, după puterea noastră, pe fraţii noştri Iudei, vînduţi neamurilor; şi voi să vindeţi pe fraţii voştri? Şi încă nouă să ne fie vînduţi?`` Ei au tăcut, ne avînd ce să răspundă.

9 S o I said, “What you are doing is not good. Should you not walk in the fear of our God to stop the nations who hate us from putting us to shame?

Apoi am zis:,, Ce faceţi voi nu este bine. N'ar trebui să umblaţi în frica Dumnezeului nostru, ca să nu fiţi de ocara neamurilor vrăjmaşe nouă?

10 I , my brothers and my servants are giving them money and grain. Let us stop making them pay back more than they are given.

Şi eu, şi fraţii mei şi slujitorii mei, le-am împrumutat argint şi grîu. Să le lăsăm dar datoria aceasta!

11 R eturn to them this very day their fields, vines, olive trees, and houses. Also return to them one-hundredth part of the money, grain, new wine, and oil, that you have been making them pay.”

Daţi-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii şi casele, şi a suta parte din argintul, din grîul, din mustul şi din untdelemnul, pe care l-aţi cerut dela ei ca dobîndă.``

12 T hen they said, “We will give these back and will ask nothing from them. We will do just as you say.” So I called the religious leaders, and had them promise that they would keep their word.

Ei au răspuns:,, Le vom da înapoi, şi nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis.`` Atunci am chemat pe preoţi, înaintea cărora i-am pus să jure că îşi vor ţinea cuvîntul.

13 I shook out the front of my clothing and said, “So may God shake out every man from his house and from all he has worked for, who does not keep this promise. So may he be shaken out and made empty.” And all the people said, “Let it be so!” and praised the Lord. Then they did as they had promised. Nehemiah Does Not Think of Himself

Şi mi-am scuturat mantaua, zicînd:,, Aşa să scuture Dumnezeu afară din Casa Lui şi de averile lui pe orice om care nu-şi va ţinea cuvîntul, şi aşa să fie scuturat omul acela şi lăsat cu mînile goale!`` Toată adunarea a zis:,, Amin.`` Şi au lăudat pe Domnul. Şi poporul s'a ţinut de cuvînt.

14 A lso, in the twelve years after I was chosen to be their ruler in the land of Judah, from the twentieth year to the thirty-second year of King Artaxerxes, I and my brothers did not eat the food allowed to the ruler.

Din ziua cînd m'a pus împăratul dregător peste ei în ţara lui Iuda, dela al douăzecilea an pînă la al treizeci şi doilea an al împăratului Artaxerxe, timp de doisprezece ani, nici eu, nici fraţii mei n'am trăit din veniturile cuvenite dregătorului.

15 T he rulers who were before me made the people work very hard. They took bread and wine from them, besides forty pieces of silver. Even their servants ruled over the people. But I did not do so because of the fear of God.

Înainte de mine, cei dintîi dregători împovărau poporul, şi luau dela el pîne şi vin, afară de cei patruzeci de sicli de argint; chiar şi slujitorii lor apăsau poporul. Eu n'am făcut aşa, din frică de Dumnezeu.

16 I also worked on this wall myself, and we did not buy any land. And all my servants were gathered there for the work.

Ba, mai mult, am lucrat la dregerea zidului acestuia, n'am cumpărat niciun ogor, şi toţi slujitorii mei erau la lucru.

17 A lso, there were 150 Jews and leaders at my table, besides those who came to us from the nations that were around us.

Aveam la masă o sută cincizeci de oameni, Iudei şi dregători, afară de ceice veneau la noi din neamurile deprimprejur.

18 O ne bull, six of the best sheep, and birds were made ready for me each day. All kinds of wine were brought in every ten days. Yet for all this I did not make them give me the food allowed to me as ruler, because the work was very hard for these people.

Mi se pregătea în fiecare zi un bou, şase berbeci aleşi, şi păsări, şi la fiecare zece zile se pregătea din belşug tot vinul care era de trebuinţă. Cu toate acestea, n'am cerut veniturile cuvenite dregătorului, pentrucă lucrările apăsau greu asupra poporului acestuia.

19 O my God, remember me for good for all I have done for these people.

Adu-Ţi aminte de mine, spre bine, Dumnezeule, pentru tot ce am făcut pentru poporul acesta!