1 B elshazzar the king made a great feast for a thousand of his lords, and he drank his wine in the presence of the thousand.

Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai mari ai lui, şi a băut vin înaintea lor.

2 B elshazzar, while he was tasting the wine, commanded that the gold and silver vessels which his father Nebuchadnezzar had taken out of the temple which was in Jerusalem be brought, that the king and his lords, his wives, and his concubines might drink from them.

Şi în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadneţar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

3 T hen they brought in the gold and silver vessels which had been taken out of the temple, the house of God which was in Jerusalem; and the king and his lords, his wives, and his concubines drank from them.

Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi au băut din ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

4 T hey drank wine and praised the gods of gold and silver, of bronze, iron, wood, and stone.

Au băut vin, şi au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fer, de lemn şi de piatră.

5 I mmediately and suddenly there appeared the fingers of a man’s hand and wrote on the plaster of the wall opposite the candlestick in the king’s palace, and the king saw the part of the hand that wrote.

În clipa aceea, s'au arătat degetele unei mîni de om, şi au scris, în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris.

6 T hen the color and the hilarious brightness of the king’s face was changed, and his thoughts troubled and alarmed him; the joints and muscles of his hips and back gave way and his knees smote together.

Atunci împăratul a îngălbenit, şi gîndurile atît l-au tulburat că i s'au desfăcut încheieturile şoldurilor, şi genunchii i s'au izbit unul de altul.

7 T he king cried aloud to bring in the enchanters or soothsayers, the Chaldeans, and the astrologers. The king said to the wise men of Babylon, Whoever will read this writing and show me the interpretation of it will be clothed with purple and have a chain of gold put about his neck and will be the third ruler in the kingdom.

Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi a zis înţelepţilor Babilonului:,, Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gît, şi va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.``

8 A nd all the king’s wise men came in, but they could not read the writing or make known to the king the interpretation of it.

Toţi înţelepţii împăratului au intrat, dar n'au putut nici să citească scrisoarea şi nici s'o tîlcuiască împăratului.

9 T hen King Belshazzar was greatly perplexed and alarmed and the color faded from his face, and his lords were puzzled and astounded.

Din pricina aceasta împăratul Belşaţar s'a spăimîntat foarte tare, faţa i s'a îngălbenit şi mai marii lui au rămas încremeniţi.

10 N ow the queen, overhearing the exciting words of the king and his lords, came into the banquet house. The queen said, O king, live forever! Do not be alarmed at your thoughts or let your cheerful expression and the color of your face be changed.

Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi mai marilor lui, a intrat în odaia ospăţului, a luat cuvîntul şi a vorbit astfel:,, Să trăieşti vecinic, împărate! Să nu te turbure gîndurile tale, şi să nu ţi se îngălbenească faţa!

11 T here is a man in your kingdom in whom is the Spirit of the holy God, and in the days of your father light and understanding and wisdom like the wisdom of the gods were found in him; and King Nebuchadnezzar, your father—the king, I say, your father—appointed him master of the magicians, enchanters or soothsayers, Chaldeans, and astrologers,

În împărăţia ta este un om, care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi; şi pe vremea tatălui tău, s'au găsit la el lumini, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască. De aceea împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l -a pus mai mare peste vrăjitori, cititori în stele, Haldei, ghicitori,

12 B ecause an excellent spirit, knowledge, and understanding to interpret dreams, clarify riddles, and solve knotty problems were found in this same Daniel, whom the king named Belteshazzar. Now let Daniel be called, and he will show the interpretation.

şi anume, pentrucă s'a găsit la el, la Daniel, numit de împărat Beltşaţar, un duh înalt, ştiinţă şi pricepere, putinţa să tîlcuiască visele, să lămurească întrebările grele, şi să deslege lucrurile încîlcite. Să fie chemat dar Daniel, şi el îţi va da tîlcuirea!``

13 T hen Daniel was brought in before the king. And the king said to Daniel, Are you that Daniel of the children of the captivity of Judah, whom the king my father brought out of Judah?

Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvîntul, şi a zis lui Daniel:,, Tu eşti Daniel acela, unul din prinşii de război ai lui Iuda, pe cari i -a adus aici din Iuda, tatăl meu împăratul?

14 I have heard of you, that the Spirit of the holy God is in you and that light and understanding and superior wisdom are found in you.

Am aflat despre tine că ai în tine duhul dumnezeilor, şi că la tine se găsesc lumini, pricepere, şi o înţelepciune nemaipomenită.

15 N ow the wise men, the enchanters, have been brought in before me that they might read this writing and make known to me the interpretation of it, but they could not show the interpretation of the matter.

Au adus înaintea mea pe înţelepţi şi pe cititorii în stele, ca să citească scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuiască; dar n'au putut să tîlcuiască aceste cuvinte.

16 B ut I have heard of you, that you can make interpretations and solve knotty problems. Now if you can read the writing and make known to me its interpretation, you shall be clothed with purple and have a chain of gold put around your neck and shall be the third ruler in the kingdom.

Am aflat că tu poţi să tîlcuieşti şi să deslegi întrebări grele; acum, dacă vei putea să citeşti scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuieşti, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănţişor de aur la gît, şi vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei!``

17 T hen Daniel answered before the king, Let your gifts be for yourself and give your rewards to another. However, I will read the writing to the king and make known to him the interpretation.

Daniel a răspuns îndată înaintea împăratului:,,Ţine-ţi darurile, şi dă altuia răsplătirile tale! Totuş voi citi împăratului scrierea, şi i -o voi tîlcui.

18 O king, the Most High God gave Nebuchadnezzar your father a kingdom and greatness and glory and majesty;

Împărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadneţar: împărăţie, mărime, slavă şi strălucire;

19 A nd because of the greatness that He gave him, all peoples, nations, and languages trembled and feared before him. Whom he would he slew, and whom he would he kept alive; whom he would he set up, and whom he would he put down.

şi din pricina mărimii pe care i -o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia, şi scobora pe cine voia.

20 B ut when his heart was lifted up and his mind and spirit were hardened so that he dealt proudly, he was deposed from his kingly throne and his glory was taken from him;

Dar cînd i s'a îngîmfat inima şi i s'a împietrit duhul pînă la mîndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui;

21 H e was driven from among men, and his heart or mind was made like the beasts, and his dwelling was with the wild asses. He was fed with grass like oxen, and his body was wet with the dew of the heavens until he learned and knew that the Most High God rules in the kingdom of men and that He appoints and sets over it whomever He will.

a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s'a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănînce iarbă ca la boi, şi trupul i -a fost udat cu roua cerului, pînă cînd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.

22 A nd you his son, O Belshazzar, have not humbled your heart and mind, though you knew all this.

Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcarcă ai ştiut toate aceste lucruri.

23 A nd you have lifted yourself up against the Lord of heaven, and the vessels of His house have been brought before you, and you and your lords, your wives, and your concubines have drunk wine from them; and you have praised the gods of silver and gold, of bronze, iron, wood, and stone, which do not see or hear or know; but the God in Whose hand your breath is and Whose are all your ways you have not honored and glorified.

Ci te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din casa Lui au fost aduse înaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fer, de lemn şi de piatră, cari nici nu văd, nici n'aud, şi nici nu pricep nimic, şi n'ai slăvit pe Dumnezeul în mîna căruia este suflarea ta şi toate căile tale!

24 T hen was the part of the hand sent from the presence of, and this writing was inscribed.

De aceea a trimes El acest cap de mînă, care a scris scrierea aceasta.

25 A nd this is the inscription that was written, mene, mene, tekel, upharsin —numbered, numbered, weighed, divisions.

Iată însă scrierea care a fost scrisă:,, Numărat, numărat, cîntărit, şi împărţit!``

26 T his is the interpretation of the matter: mene, God has numbered the days of your kingship and brought them to an end;

Şi iată tîlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ţi -a numărat zilele domniei, şi i -a pus capăt.

27 t ekel, You are weighed in the balances and are found wanting;

Cîntărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor!

28 p eres, Your kingdom and your kingship are divided and given to the Medes and Persians.

Împărţit, înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită, şi dată Mezilor şi Perşilor!``

29 T hen Belshazzar commanded, and Daniel was clothed with purple and a chain of gold put about his neck, and a proclamation was made concerning him that he should be the third ruler in the kingdom.

Îndată, Belşatar a dat poruncă, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gît, şi au dat de ştire că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.

30 D uring that night Belshazzar the king of the Chaldeans was slain,

Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

31 A nd Darius the Mede took the kingdom; he was about sixty-two years old.

Şi a pus mîna pe împărăţie Dariu, Medul, care era în vîrstă de şasezeci şi doi de ani.