1 A nd the high priest asked, Are these charges true?

Marele preot a zis:,, Aşa stau lucrurile?``

2 A nd he answered, Brethren and fathers, listen to me! The God of glory appeared to our forefather Abraham when he was still in Mesopotamia, before he live in Haran,

Ştefan a răspuns:,, Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei S'a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran.

3 A nd He said to him, Leave your own country and your relatives and come into the land (region) that I will point out to you.

Şi i -a zis:, Ieşi din ţara ta şi din familia ta, şi du-te în ţara, pe care ţi -o voi arăta.``

4 S o then he went forth from the land of the Chaldeans and settled in Haran. And from there, after his father died, transferred him to this country in which you are now dwelling.

El a ieşit atunci din ţara Haldeilor, şi s'a aşezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l -a strămutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum.

5 Y et He gave him no inheritable property in it, not even enough ground to set his foot on; but He promised that He would give it to Him for a permanent possession and to his descendants after him, even though he had no child.

Din ţara aceea nu i -a dat nimic în stăpînire, nici măcar o palmă de loc, ci i -a făgăduit că i -o va da în stăpînire lui, şi seminţei lui după el, măcar că n'avea niciun copil.

6 A nd this is what God told him: That his descendants would be aliens (strangers) in a land belonging to other people, who would bring them into bondage and ill-treat them 400 years.

Dumnezeu i -a spus că sămînţa lui va locui într -o ţară străină, va fi robită, şi va fi chinuită patru sute de ani.

7 B ut I will judge the nation to whom they will be slaves, said God, and after that they will escape and come forth and worship Me in this place.

Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu`, a zis Dumnezeu., După aceea, vor ieşi, şi-Mi vor sluji în locul acesta.`

8 A nd made with Abraham a covenant (an agreement to be religiously observed) of which circumcision was the seal. And under these circumstances became the father of Isaac and circumcised him on the eighth day; and Isaac when he became the father of Jacob, and Jacob, the twelve patriarchs.

Apoi i -a dat legămîntul tăierii împrejur; şi astfel Avraam, cînd a născut pe Isaac, l -a tăiat împrejur în ziua a opta; Isaac a născut şi a tăiat împrejur pe Iacov, şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi.

9 A nd the patriarchs, boiling with envy and hatred and anger, sold Joseph into slavery in Egypt; but God was with him,

Iar patriarhii, cari pizmuiau pe Iosif, l-au vîndut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el,

10 A nd delivered him from all his distressing afflictions and won him goodwill and favor and wisdom and understanding in the sight of Pharaoh, king of Egypt, who made him governor over Egypt and all his house.

şi l -a izbăvit din toate necazurile lui; i -a dat înţelepciune şi trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l -a pus dregător peste Egipt şi peste toată casa lui.

11 T hen there came a famine over all of Egypt and Canaan, with great distress, and our forefathers could find no fodder or vegetable sustenance.

A venit o foamete în tot Egiptul şi Canaanul. Nevoia era mare, şi părinţii noştri nu găseau merinde.

12 B ut when Jacob heard that there was grain in Egypt, he sent forth our forefathers first trip.

Iacov a auzit că în Egipt era grîu, şi a trimes pe părinţii noştri întîiaş dată acolo.

13 A nd on their second visit Joseph revealed himself to his brothers, and the family of Joseph became known to Pharaoh and his origin and race.

Şi cînd au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de fraţii săi, şi Faraon a aflat din ce neam era Iosif.

14 A nd Joseph sent an invitation calling to himself Jacob his father and all his kindred, seventy-five persons in all.

Apoi Iosif a trimes să cheme pe tatăl său Iacov şi pe toată familia lui, şaptezeci şi cinci de suflete.

15 A nd Jacob went down into Egypt, where he himself died, as did our forefathers;

Iacov s'a pogorît în Egipt, unde a murit el şi părinţii noştri.

16 A nd their bodies were taken back to Shechem and laid in the tomb which Abraham had purchased for a sum of money from the sons of Hamor in Shechem.

Şi au fost strămutaţi la Sihem, şi puşi în mormîntul, pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani dela fiii lui Emor, în Sihem.

17 B ut as the time for the fulfillment of the promise drew near which God had made to Abraham, the people increased and multiplied in Egypt,

Se apropia vremea cînd trebuia să se împlinească făgăduinţa, pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut şi s'a înmulţit în Egipt,

18 U ntil there arose over Egypt another and a different king who did not know Joseph.

pînă cînd s'a ridicat un alt împărat, care nu cunoştea pe Iosif.

19 H e dealt treacherously with and defrauded our race; he abused and oppressed our forefathers, forcing them to expose their babies so that they might not be kept alive.

Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru, şi a chinuit pe părinţii noştri, pînă acolo ca să-şi lepede pruncii, ca să nu trăiască.

20 A t this juncture Moses was born, and was exceedingly beautiful in God’s sight. For three months he was nurtured in his father’s house;

Pe vremea aceasta s'a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.

21 T hen when he was exposed, the daughter of Pharaoh rescued him and took him and reared him as her own son.

Şi cînd a fost lepădat, l -a luat fiica lui Faraon, şi l -a crescut ca pe copilul ei.

22 S o Moses was educated in all the wisdom and culture of the Egyptians, and he was mighty (powerful) in his speech and deeds.

Moise a învăţat toată înţelepciunea Egiptenilor, şi era puternic în cuvinte şi în fapte.

23 A nd when he was in his fortieth year, it came into his heart to visit his kinsmen the children of Israel '> to help them and to care for them].

El avea patruzeci de ani, cînd i -a venit în inimă dorinţa să cerceteze pe fraţii săi, pe fiii lui Israel.

24 A nd on seeing one of them being unjustly treated, he defended the oppressed man and avenged him by striking down the Egyptian and slaying.

A văzut pe unul din ei suferind nedreptate; i -a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit, şi a omorît pe Egiptean.

25 H e expected his brethren to understand that God was granting them deliverance by his hand; but they did not understand.

Credea că fraţii lui vor pricepe că Dumnezeu prin mîna lui le va da izbăvirea; dar n'au priceput.

26 T hen on the next day he suddenly appeared to some who were quarreling and fighting among themselves, and he urged them to make peace and become reconciled, saying, Men, you are brethren; why do you abuse and wrong one another?

A doua zi, cînd se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor, şi i -a îndemnat la pace., Oamenilor`, a zis el,, voi sînteţi fraţi; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul?`

27 W hereupon the man who was abusing his neighbor pushed aside, saying, Who appointed you a ruler (umpire) and a judge over us?

Dar cel ce nedreptăţea pe aproapele său, l -a îmbrîncit, şi i -a zis:, Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător peste noi?

28 D o you intend to slay me as you slew the Egyptian yesterday?

Vrei să mă omori şi pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?`

29 A t that reply Moses sought safety by flight and he was an exile and an alien in the country of Midian, where he became the father of two sons.

La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, şi s'a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii.

30 A nd when forty years had gone by, there appeared to him in the wilderness (desert) of Mount Sinai an angel, in the flame of a burning bramblebush.

Peste patruzeci de ani, i s'a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug.

31 W hen Moses saw it, he was astonished and marveled at the sight; but when he went close to investigate, there came to him the voice of the Lord, saying,

Moise, cînd l -a văzut, s'a mirat de arătarea aceasta; şi, pe cînd se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului,

32 I am the God of your forefathers, the God of Abraham and of Isaac and of Jacob. And Moses trembled and was so terrified that he did not venture to look.

care i -a zis:, Eu sînt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.` Şi Moise, tremurînd, n'a îndrăznit să se uite.

33 T hen the Lord said to him, Remove the sandals from your feet, for the place where you are standing is holy ground and worthy of veneration.

Domnul i -a zis:, Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai, este un pămînt sfînt.

34 B ecause I have most assuredly seen the abuse and oppression of My people in Egypt and have heard their sighing and groaning, I have come down to rescue them. So, now come! I will send you back to Egypt.

Am văzut suferinţa poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele, şi M'am pogorît să -i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimete în Egipt.`

35 I t was this very Moses whom they had denied (disowned and rejected), saying, Who made you our ruler (referee) and judge? whom God sent to be a ruler and deliverer and redeemer, by and with the hand of the Angel that appeared to him in the bramblebush.

Pe acest Moise, de care se lepădaseră ei, cînd au zis:, Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător?` Dumnezeu l -a trimes ca stăpînitor şi izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug.

36 H e it was who led them forth, having worked wonders and signs in Egypt and at the Red Sea and during the forty years in the wilderness (desert).

El i -a scos din Egipt, şi a făcut minuni şi semne în Egipt, la Marea Roşie, şi în pustie, patruzeci de ani.

37 I t was this Moses who said to the children of Israel, God will raise up for you a Prophet from among your brethren as He raised me up.

Acest Moise a zis fiilor lui Israel:, Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine: de el să ascultaţi.``

38 T his is he who in the assembly in the wilderness (desert) was the go-between for the Angel who spoke to him on Mount Sinai and our forefathers, and he received living oracles (words that still live) to be handed down to us.

El este acela care, în adunarea Israeliţilor din pustie, cu îngerul, care i -a vorbit pe muntele Sinai, şi cu părinţii noştri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.

39 o ur forefathers determined not to be subject to him; but thrusting him aside they rejected him, and in their hearts yearned for and turned back to Egypt.

Părinţii noştri n'au vrut să -l asculte, ci l-au nesocotit: şi, în inimile lor, s'au întors spre Egipt,

40 A nd they said to Aaron, Make us gods who shall go before us; as for this Moses who led us forth from the land of Egypt—we have no knowledge of what has happened to him.

şi au zis lui Aaron:, Fă-ne nişte dumnezei, cari să meargă înaintea noastră; căci acest Moise, care ne -a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s'a făcut.`

41 A nd they made a calf in those days, and offered sacrifice to the idol and made merry and exulted in the work of their hands.

Şi în zilele acelea, au făcut un viţel, au adus jertfă idolului, şi s'au bucurat de lucrul mînilor lor.

42 B ut God turned and delivered them up to worship and serve the host (stars) of heaven, as it is written in the book of the prophets: Did you offer to Me slain beasts and sacrifices for forty years in the wilderness (desert), O house of Israel?

Atunci Dumnezeu S'a întors dela ei, şi i -a dat să se închine oştirii cerului, după cum este scris în cartea proorocilor:, Mi-aţi adus voi vite junghiate şi jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?..

43 Y ou took up the tent (the portable temple) of Moloch and carried it, and the star of the god Rephan, the images which you made that you might worship them; and I will remove you beyond Babylon.

Aţi purtat cortul lui Moloh şi chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.`

44 O ur forefathers had the tent (tabernacle) of witness in the wilderness, even as He Who directed Moses to make it had ordered, according to the pattern and model he had seen.

Părinţii noştri aveau în pustie cortul întîlnirii, aşa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul, pe care -l văzuse.

45 O ur forefathers in turn brought it in with Joshua when they dispossessed the nations which God drove out before the face of our forefathers. until the time of David,

Şi părinţii noştri l-au adus, la rîndul lor, supt povăţuirea lui Iosua, cînd au intrat în ţara stăpînită de Neamurile, pe cari Dumnezeu le -a izgonit dinaintea părinţilor noştri; şi a rămas acolo pînă în zilele lui David.

46 W ho found grace (favor and spiritual blessing) in the sight of God and prayed that he might be allowed to find a dwelling place for the God of Jacob.

David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu, şi a cerut să ridice o locuinţă pentru Dumnezeul lui Iacov.

47 B ut it was Solomon who built a house for Him.

Şi Solomon a fost acela care I -a zidit o casă.

48 H owever, the Most High does not dwell in houses and temples made with hands; as the prophet says,

Dar Cel Prea Înalt nu locuieşte în lăcaşuri făcute de mîni omeneşti, cum zice proorocul:

49 H eaven My throne, and earth the footstool for My feet. What house can you build for Me, says the Lord, or what is the place in which I can rest?

Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pămîntul este aşternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veţi zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă?

50 W as it not My hand that made all these things?

N'a făcut mîna Mea toate aceste lucruri?...``

51 Y ou stubborn and stiff-necked people, still heathen and uncircumcised in heart and ears, you are always actively resisting the Holy Spirit. As your forefathers, so you!

Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfînt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi.

52 W hich of the prophets did your forefathers not persecute? And they slew those who proclaimed beforehand the coming of the Righteous One, Whom you now have betrayed and murdered—

Pe cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît.

53 Y ou who received the Law as it was ordained and set in order and delivered by angels, and you did not obey it!

voi, cari aţi primit Legea dată prin îngeri, şi n'aţi păzit -o!...``

54 N ow upon hearing these things, they were cut to the heart and infuriated, and they ground their teeth against.

Cînd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă, şi scrîşneau din dinţi împotriva lui.

55 B ut he, full of the Holy Spirit and controlled by Him, gazed into heaven and saw the glory (the splendor and majesty) of God, and Jesus standing at God’s right hand;

Dar Ştefan, plin de Duhul Sfînt, şi -a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu;

56 A nd he said, Look! I see the heavens opened, and the Son of man standing at God’s right hand!

şi a zis:,, Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu.``

57 B ut they raised a great shout and put their hands over their ears and rushed together upon him.

Ei au început atunci să răcnească, şi-au astupat urechile, şi s'au năpustit toţi într'un gînd asupra lui.

58 T hen they dragged him out of the city and began to stone him, and the witnesses placed their garments at the feet of a young man named Saul.

L-au tîrît afară din cetate, şi l-au ucis cu pietre. Marturii şi-au pus hainele la picioarele unui tînăr, numit Saul.

59 A nd while they were stoning Stephen, he prayed, Lord Jesus, receive and accept and welcome my spirit!

Şi aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea:,, Doamne Isuse, primeşte duhul meu!``

60 A nd falling on his knees, he cried out loudly, Lord, fix not this sin upon them! And when he had said this, he fell asleep.

Apoi a îngenuncheat, şi a strigat cu glas tare:,, Doamne, nu le ţinea în seamă păcatul acesta!`` Şi după aceste vorbe, a adormit.