1 P alabras del rey Lemuel, oráculo que le enseñó su madre.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 ¿ Qué, hijo mío? ¿Y qué, hijo de mis entrañas ? ¿Y qué, hijo de mis votos ?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 N o des tu vigor a las mujeres, Ni tus caminos a lo que destruye a los reyes.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 N o es para los reyes, oh Lemuel, No es para los reyes beber vino, Ni para los gobernantes desear bebida fuerte;

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 N o sea que beban y olviden lo que se ha decretado, Y perviertan los derechos de todos los afligidos.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 D enle bebida fuerte al que está pereciendo, Y vino a los amargados de alma.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 Q ue beba y se olvide de su pobreza, Y no recuerde más su aflicción.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 A bre tu boca por los mudos, Por los derechos de todos los desdichados.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 A bre tu boca, juzga con justicia, Y defiende los derechos del afligido y del necesitado. Elogio de la Mujer Hacendosa

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 M ujer hacendosa, ¿quién la hallará? Su valor supera en mucho al de las joyas.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 E n ella confía el corazón de su marido, Y no carecerá de ganancias.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 E lla le trae bien y no mal Todos los días de su vida.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 B usca lana y lino, Y con agrado trabaja con sus manos.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 E s como las naves de mercader, Trae su alimento de lejos.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 T ambién se levanta cuando aún es de noche, Y da alimento a los de su casa Y tarea a sus doncellas.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 E valúa un campo y lo compra; Con sus ganancias planta una viña.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 E lla se ciñe de fuerza Y fortalece sus brazos.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 N ota que su ganancia es buena, No se apaga de noche su lámpara.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 E xtiende sus manos a la rueca, Y sus manos toman el huso.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 E xtiende su mano al pobre, Y alarga sus manos al necesitado.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 N o tiene temor de la nieve por los de su casa, Porque todos los de su casa llevan ropa escarlata.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 S e hace mantos para sí; Su ropa es de lino fino y de púrpura.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 S u marido es conocido en las puertas de la ciudad, Cuando se sienta con los ancianos de la tierra.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 H ace telas de lino y las vende, Y provee cinturones a los mercaderes.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 F uerza y dignidad son su vestidura, Y sonríe al futuro.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 A bre su boca con sabiduría, Y hay enseñanza de bondad en su lengua.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 E lla vigila la marcha de su casa, Y no come el pan de la ociosidad.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 S us hijos se levantan y la llaman bienaventurada, También su marido, y la alaba diciendo:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 “ Muchas mujeres han obrado con nobleza, Pero tú las superas a todas.”

Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 E ngañosa es la gracia y vana la belleza, Pero la mujer que teme al Señor, ésa será alabada.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 D enle el fruto de sus manos, Y que sus obras la alaben en las puertas de la ciudad.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii