1 K o te tangata e aroha ana ki te kupu ako e aroha ana ki te matauranga; na, ko te tangata e kore e pai kia riria tona he, he poauau tera.

Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

2 K o te tangata pai ka whiwhi ki ta Ihowa whakapai; otiia ka whakahengia e ia te tangata ngarahu kino.

Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

3 E kore ta te tangata e u i te kino: na, ko te pakiaka o te hunga tika, e kore tera e whakakorikoria.

Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

4 H e wahine e u ana tona pai, hei karauna tera ki tana tane; tena ko te wahine i whakama ai ia, hei pirau tera i roto i ona wheua.

O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

5 K o nga whakaaro o te hunga tika he tika: ko nga whakaaro ia o te hunga kino he tinihanga.

Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

6 K o nga kupu a te hunga kino e mea ana kia tauwhanga i te toto: ma te mangai ia o te hunga tika ratou ka ora ai.

Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

7 K a hurihia iho te hunga kino, a kore iho; ko te whare ia o te hunga tika ka tu tonu.

Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

8 K a rite ki tona ngarahu te whakamoemiti mo te tangata; ko te ngakau parori ki ia ka whakahaweatia.

Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

9 K o te tangata e whakahaweatia ana, he pononga nei tana, pai ake ia i te tangata e whakanui ana i a ia ano, a kahore ana kai.

Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

10 K o te tangata tika e whakaaro ana ia ki te ora o tana kararehe; he nanakia ia nga mahi atawhai a te hunga kino.

Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

11 K o te tangata e mahi ana i tona oneone ka makona ia i te taro; tena ko te tangata e whai ana i te hunga tekateka noa, kahore ona ngakau mahara.

Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

12 K o ta te tangata kino e minamina ai ko te kupenga a te hunga kino; e whai hua ana ia te pakiaka o te hunga tika.

Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

13 K a mau te tangata kino i te pokanga ketanga o ona ngutu; ka puta mai ia te tangata tika i roto i te raru.

În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

14 M a nga hua o tona mangai ka makona ai te tangata i te pai; ka riro mai ano i te tangata nga utu o ta ona ringa.

Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

15 H e tika tonu ki ona kanohi ake te ara o te kuware: e whakarongo ana ia te tangata whakaaro nui ki te kupu whakatupato.

Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

16 K o te kuware, e mohiotia wawetia ana tona riri: e hipokina ana ia te whakama e te tangata ngarahu tupato.

Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

17 K o ta te tangata korero pono he whakapuaki i te tika; ko ta te kaiwhakaatu teka ia he tinihanga.

Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

18 H e tangata ano ko ana korero maka noa, me te mea ko nga werohanga a te hoari; he rongoa ia te arero o te hunga whakaaro nui.

Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

19 K a u tonu te ngutu pono a ake ake; mo naianei kau ia te arero teka.

Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

20 H e tinihanga kei roto i te ngakau o nga kaitito i te kino; he koa ia to nga kaiwhakatakoto korero e mau ai te rongo.

Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

21 E kore tetahi kino e pa ki te tangata tika; engari te hunga kino ka ki i te kino.

Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

22 H e mea whakarihariha ki a Ihowa nga ngutu teka; ko tana e ahuareka ai ko nga kaimahi i te pono.

Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

23 H ipoki ai te tangata tupato i te matauranga: e karanga nui ana ia te ngakau o nga kuware i te kuwaretanga.

Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

24 M o te ringa o nga uaua te kingitanga; hei homai takoha ia te mangere.

Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

25 M a te pouri i roto i te ngakau o te tangata e piko ai ia: ma te kupu pai ia ka marama ai.

Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

26 H ira ake te tangata tika i tona hoa; te hunga kino ia ka whakapohehetia e to ratou ara ano.

Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

27 K ahore te tangata mangere e tunu i tana mea i hopu ai: ma te tangata uaua ia te taonga utu nui a nga tangata.

Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

28 H e ora kei te ara o te tika; kahore hoki he mate i tona ara.

Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -