1 N a ka korero ia i tetahi kupu whakarite ki a ratou mo tenei, kia inoi ratou i nga wa katoa, kia kaua e ngoikore;

Isus le -a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase.

2 I mea ia, I tetahi pa tera tetahi kaiwhakawa, he tangata kihai nei i wehi ki te Atua, kihai ano i hopohopo ki te tangata:

El le -a zis:,,Într'o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina.

3 I taua pa ano tetahi pouaru; a ka haere mai tera ki a ia, ka mea, Takitakina toku mate i toku hoa tauwhainga.

În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el, şi -i zicea:, Fă-mi dreptate în cearta cu pîrîşul meu.`

4 A he roa kihai ia i pai: muri iho ka mea ia i roto i a ia, Ahakoa kahore ahau e wehi ki te Atua, e hopohopo ki te tangata:

Multă vreme n'a voit să -i facă dreptate. Dar în urmă, şi -a zis:, Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez,

5 H eoi ka porearea ahau i te pouaru nei, na ka takitakina e ahau tona mate, kei haere tonu mai ka mate ahau i te hoha.

totuş, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.`

6 K a mea te Ariki, Whakarongo ki ta te kaiwhakawa kino i mea ra.

Domnul a adăogat:, Auziţi ce zice judecătrul nedrept?

7 A e kore ranei te Atua e ngaki i te mate o ana tangata i whiriwhiri ai, e karanga nei ki a ia i te ao, i te po, ahakoa whakaroa noa ia ki a ratou?

Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, cari strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?

8 K o taku kupu tenei ki a koutou, Ka hohoro ia te takitaki i to ratou mate. Otira ka tae mai te Tama a te tangata, e rokohina mai ranei e ia he whakapono i runga i te whenua?

Vă spun că le va face dreptate în curînd. Dar cînd va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pămînt?``

9 N a ka korero ano ia i tenei kupu whakarite ki etahi, i whakamanawa nei ki a ratou ano he tika, i whakakorekore ki era atu katoa:

A mai spus şi pilda aceasta pentru unii cari se încredeau în ei înşişi că sînt neprihăniţi, şi dispreţuiau pe ceilalţi.

10 T okorua nga tangata i haere ki te temepara ki te inoi; he Parihi tetahi, ko tetahi he pupirikana.

Doi oameni s'au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, şi altul vameş.

11 T u ana te Parihi ko ia anake, ko tana karakia tenei, E te Atua, ka whakawhetai ahau ki a koe, no te mea kahore ahau e rite ki era atu tangata, ki te hunga hao taonga, kino, puremu, moku hoki te rite ki tenei pupirikana.

Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel:, Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

12 T akirua aku nohoanga pukutanga i te wiki, e hoatu ana e ahau te wahi whakatekau o aku mea katoa.

Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele.`

13 K o te pupirikana ia i tu mai i tawhiti, kihai i mea kia anga ake ona kanohi ki te rangi, heoi patuki ana ki tona uma, ka mea, E te Atua, tohungia ahau, te tangata hara.

Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi -i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea:, Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!`

14 K o taku kupu tenei ki a koutou, Nui atu te tika o tenei i to tera i te hokinga ki tona whare: ki te whakanui hoki tetahi i a ia, ka whakaititia; ki te whakaiti tetahi i a ia, ka whakanuia.

Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s'a pogorît acasă socotit neprihănit decît celalt. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat.``

15 N a ka kawea mai e ratou ki a ia a ratou tamariki nonohi, kia pa ai ia ki a ratou: otiia, no te kitenga o ana akonga, ka riria atu ratou.

I-au adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, cînd au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia cari -i aduceau.

16 O tira ka karangatia atu ratou e Ihu ki a ia, ka mea ia, Tukua nga tamariki nonohi kia haere mai ki ahau, kaua hoki ratou e araia atu: no nga penei hoki te rangatiratanga o te Atua.

Isus a chemat la Sine pe copilaşi, şi a zis:,, Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.

17 H e pono taku e mea nei ki a koutou, Ki te kahore e rite te tango a tetahi i te rangatiratanga o te Atua ki ta te tamaiti nohinohi, e kore rawa ia e tomo ki roto.

Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu niciun chip nu va intra în ea.``

18 N a ka ui tetahi rangatira ki a ia, ka mea, E te kaiwhakaako pai, me aha ahau ka whiwhi ai ki te ora tonu?

Un fruntaş a întrebat pe Isus:,, Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

19 N a ko te meatanga a Ihu ki a ia, he aha ahau i kiia ai e koe he pai? kahore tetahi i pai, kotahi anake, ko te Atua.

Pentruce Mă numeşti bun?`` i -a răspuns Isus.,, Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu.

20 E matau ana koe ki nga ture, Kaua e puremu, Kaua e patu tangata, Kaua e tahae, Kaua e whakapae teka, Whakahonoretia tou papa me tou whaea.

Ştii poruncile:, Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.``

21 N a ka mea ia, Kua rite i ahau enei katoa no toku tamarikitanga ake.

Toate aceste lucruri,`` I -a zis el,,, le-am păzit din tinereţea mea.``

22 A , i te rongonga Ihu ki tenei, ka mea ki a ia, Kotahi te mea kahore ano i rite i a koe: hokona au mea katoa, ka tuwha atu ma nga mea rawakore, a e whai taonga koe ki te rangi: a haere mai i muri i ahau.

Cînd a auzit Isus aceste vorbe, i -a zis:,,Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.``

23 N a ka rongo ia ki enei mea, ka pouri rawa; he nui hoki ona taonga.

Cînd a auzit el aceste cuvinte, s'a întristat de tot; căci era foarte bogat.

24 A ka kite a Ihu i a ia, ka mea, Ano te whakauaua o te tapoko o te hunga taonga ki te rangatiratanga o te Atua!

Isus a văzut că s'a întristat de tot, şi a zis:,, Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!

25 E rangi hoki te haere o te kamera ra te kowhao o te ngira e takoto noa ana, he whakauaua rawa ia te tomo o te tangata taonga ki roto ki te rangatiratanga o te Atua.

Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.``

26 N a ka mea nga kaiwhakarongo, Ko wai ra e ora?

Cei ce -L ascultau, au zis:,, Atunci cine poate fi mîntuit?``

27 O tira i mea ia, Ko nga mea e kore e taea e te tangata, ka taea e te Atua.

Isus a răspuns:,, Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu.``

28 A ka mea a Pita, Na, kua whakarerea nei e matou a matou nei mea, a kua aru i a koe.

Atunci Petru a zis:,, Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.``

29 N a ka mea ia ki a ratou, He pono taku e mea nei ki a koutou, Kahore he tangata i whakarere, he whare, he wahine, he tuakana, he matua, he tamariki, i te whakaaro ki te rangatiratanga o te Atua,

Şi Isus le -a zis:,, Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să-şi fi lăsat casa, sau nevasta, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii, pentru Împărăţia lui Dumnezeu,

30 E kore e riro mai i a ia i tenei wa nga mea tini noa atu, a i te ao meake puta ko te ora tonu.

şi să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa vecinică.``

31 A ka mau ia ki te tekau ma rua, ka mea ki a ratou, Na e haere ana tenei tatou ki Hiruharama, a ka rite katoa nga mea i tuhituhia e nga poropiti mo te Tama a te tangata.

Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le -a zis:,, Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini.

32 K a tukua hoki ia ki nga tauiwi, ka tawaia, ka whakatupuria kinotia, ka tuwhaina:

Căci va fi dat în mîna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa;

33 A ka oti ia te whiu, ka whakamatea: a i te toru o nga ra ka ara.

şi, după ce -L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.``

34 A kihai ratou i matau ki tetahi o enei mea: he mea huna hoki i a ratou tenei kupu, kihai ratou i mohio ki nga mea i korerotia.

Ei n'au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus.

35 A , i a ia e whakatata ana ki Heriko, tera tetahi matapo e noho ana i te taha o te huarahi e tono mea ana mana:

Pe cînd Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lîngă drum şi cerşea.

36 A , i tona rongonga i te mano e haere ana, ka ui atu, He aha tenei?

Cînd a auzit norodul trecînd, a întrebat ce este.

37 K a mea ratou ki a ia, Ko Ihu o Nahareta e haere ana.

I-au spus:,, Trece Isus din Nazaret.``

38 K atahi ia ka karanga, ka mea, E Ihu, e te Tama a Rawiri, kia aroha ki ahau.

Şi el a strigat:,, Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!``

39 N a ka riria ia e te hunga i haere i mua kia noho puku: heoi rahi noa ake tana karanga, E te Tama a Rawiri, kia aroha ki ahau.

Ceice mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare:,, Fiul lui David, ai milă de mine!``

40 N a ka tu a Ihu, ka mea kia arahina mai ki a ia: a, no ka tata, ka ui ki a ia,

Isus S'a oprit, şi a poruncit să -l aducă la El; şi, după ce s'a apropiat, l -a întrebat:

41 K a mea, Kia ahatia koe e ahau? Ka mea ia, E te Ariki, kia titiro ahau.

Ce vrei să-ţi fac?``,, Doamne,`` a răspuns el,,, să-mi capăt vederea.``

42 K a mea a Ihu ki a ia, Titiro: na tou whakapono koe i whakaora.

Şi Isus i -a zis:,, Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te -a mîntuit.``

43 A titiro tonu ake ia, a aru ana i a ia, me te whakakororia i te Atua: a, no te kitenga o te iwi katoa, ka whakamoemiti ki te Atua.

Numaidecît, orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, cînd a văzut cele întîmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.