1 ¶ Doth not wisdom cry, and give her voice to intelligence?

Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

2 S he stands in the top of high places, by the way at the crossroads of the paths.

Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

3 S he cries at the gates, at the entry of the city, at the coming in at the doors.

şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

4 U nto you, O men, I call; and my voice is to the sons of men.

Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

5 O ye simple, understand prudence; and, ye fools, be ye of an understanding heart.

Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

6 H ear, for I will speak of excellent things, and the opening of my lips shall be right things.

Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

7 F or my mouth shall speak truth, and wickedness is an abomination to my lips.

Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

8 A ll the words of my mouth are in righteousness; there is nothing perverse or twisted in them.

Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

9 T hey are all plain to him that understands and right to those that have found wisdom.

Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

10 R eceive my chastening and not silver, and knowledge rather than choice gold.

Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

11 F or wisdom is better than precious stones; and all the things that may be desired are not to be compared to it.

Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

12 ¶ I, wisdom, dwell with prudence, and I invent the knowledge of giving counsel.

Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

13 T he fear of the LORD is to hate evil; pride, arrogancy, the evil way, and the perverse mouth, do I hate.

Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

14 W ith me is counsel, and existence; I am understanding; strength belongs to me.

Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

15 B y me the kings reign, and the princes decree justice.

Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

16 B y me the princes rule, and all of the governors judge the earth.

Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

17 I love those that love me, and those that seek me early shall find me.

Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

18 R iches and honour are with me, yea, durable riches and righteousness.

Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

19 M y fruit is better than gold, yea, than precious stones, and my revenue than choice silver.

Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

20 I shall lead in the way of righteousness in the midst of the paths of judgment,

Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

21 t hat I may cause my friends to inherit existence and I will fill their treasures.

ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

22 ¶ The LORD possessed me in the beginning of his way, before his works of old.

Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23 I was set up with eternal dominion, from the beginning, before the earth was.

Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

24 I was begotten before the depths, before the existence of the fountains of many waters.

Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

25 B efore the mountains were founded, before the hills was I begotten.

am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

26 W hile as yet he had not made the earth nor the fields nor the beginning of the dust of the world,

cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

27 w hen he composed the heavens, I was there. When he set a compass upon the face of the depth,

Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

28 w hen he established the clouds above, when he strengthened the fountains of the deep,

cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

29 w hen he gave to the sea his decree that the waters should not pass his commandment, when he appointed the foundations of the earth,

cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

30 I was with him ordering everything; I was his delight every day, being content before him at all times;

eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

31 I am content in the circumference of his earth, and my contentment is with the sons of men.

jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

32 ¶ Now therefore hearken unto me, O ye sons; for blessed are those that keep my ways.

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

33 H earken unto chastening, and be wise; refuse it not.

Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

34 B lessed is the man that hears me, keeping vigil at my gates, waiting at the threshold of my doors.

Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

35 F or whosoever finds me shall find life and shall obtain the will of the LORD.

Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

36 B ut he that sins against me wrongs his own soul; all those that hate me love death.

Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.