1 ¶ Amaziah was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned twenty-nine years in Jerusalem. His mother’s name was Jehoaddan of Jerusalem.

Amaţia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci şi cinci de ani, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ioadan, din Ierusalim.

2 A nd he did that which was right in the sight of the LORD, but not with a perfect heart.

El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimă care nu era în totul dată Lui.

3 F or when he was confirmed in the kingdom, he slew his slaves that had killed the king, his father.

Cînd s'a întărit domnia în mînile lui, a omorît pe slujitorii cari uciseseră pe împăratul, tatăl său.

4 B ut he slew not their children, but did as it is written in the law in the book of Moses where the LORD commanded, saying, The fathers shall not die for the children, neither shall the children die for the fathers, but each one shall die for his own sin.

Dar n'a omorît pe fiii lor, căci a lucrat potrivit cu ceeace este scris în Lege, în cartea lui Moise, unde Domnul dă porunca aceasta:,, Să nu se omoare părinţii pentru copii, şi să nu se omoare copiii pentru părinţi; ci fiecare să fie omorît pentru păcatul lui.``

5 M oreover, Amaziah gathered Judah together and made them captains over thousands and captains over hundreds, according to the houses of their fathers, throughout all Judah and Benjamin; and he numbered them from twenty years old and above and found them three hundred thousand choice men, able to go forth to war, that could handle spear and shield.

Amaţia a strîns pe oamenii din Iuda şi i -a pus după casele părinteşti, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute, pentru tot Iuda şi Beniamin. Le -a făcut numărătoarea dela vîrsta de douăzeci de ani în sus, şi a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, în stare să poarte armele, mînuind suliţa şi scutul.

6 H e also hired one hundred thousand mighty men of valour out of Israel for one hundred talents of silver.

A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanţi de argint.

7 B ut a man of God came unto him, saying, O king, do not let not the army of Israel go with thee, for the LORD is not with Israel nor with all the sons of Ephraim.

Un om al lui Dumnezeu a venit la el, şi a zis:,,Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toţi aceşti fii ai lui Efraim.

8 B ut if thou wilt go, if thou wilt do it, and strengthen thyself for the battle, God shall make thee fall before the enemy; for in God is the strength, to help or to cast down.

Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să ştii că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmaşului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute şi să te facă să cazi.``

9 T hen Amaziah said to the man of God, But what shall we do for the hundred talents which I have given to the army of Israel? And the man of God answered, The LORD is able to give thee much more than this.

Amaţia a zis omului lui Dumnezeu:,, Dar ce să fac cu cei o sută de talanţi pe cari i-am dat oastei lui Israel?`` Omul lui Dumnezeu a răspuns:,, Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decît atît.``

10 T hen Amaziah separated the army of those that had come to him out of Ephraim, to go home again; therefore, their anger was greatly kindled against Judah, and they returned home in great anger.

Atunci Amaţia a despărţit ceata care -i venise din Efraim, şi a poruncit ca oamenii aceştia să se întoarcă acasă. Dar ei s'au mîniat foarte tare pe Iuda, şi au plecat acasă cu mare furie.

11 A nd Amaziah strengthened himself and led forth his people and went to the valley of salt and smote of the sons of Seir, ten thousand.

Amaţia s'a îmbărbătat, şi şi -a dus poporul în Valea Sării, unde a bătut zece mii de oameni din fiii lui Seir.

12 A nd the sons of Judah took another ten thousand alive, whom they took unto the top of the rock and cast them down from the top of the rock, and they were all broken in pieces.

Şi fiii lui Iuda au prins din ei zece mii de inşi vii, pe cari i-au dus pe vîrful unei stînci, de unde i-au prăvălit în vale aşa încît toţi au fost zdrobiţi.

13 B ut the soldiers of the army which Amaziah sent back, that they should not go with him to battle, fell upon the cities of Judah, from Samaria even unto Bethhoron, and smote three thousand of them and took much spoil.

Însă, oamenii din ceata căreia îi dăduse drumul ca să nu meargă la război cu el, au năvălit în cetăţile lui Iuda, dela Samaria pînă la Bet-Horon, au ucis acolo trei mii de inşi, şi au luat multe prăzi.

14 ¶ Now after Amaziah came back from the slaughter of the Edomites, he brought the gods of the sons of Seir and set them up to be his gods and bowed down before them and burned incense unto them.

Cînd s'a întors Amaţia dela înfrîngerea Edomiţilor, a adus pe dumnezeii fiilor lui Seir, şi i -a pus dumnezei pentru el; s'a închinat înaintea lor, şi le -a adus tămîie.

15 T herefore, the anger of the LORD was kindled against Amaziah, and he sent him a prophet who said unto him, Why hast thou sought after the gods of a people who could not deliver their own people out of thy hand?

Atunci Domnul S'a aprins de mînie împotriva lui Amaţia, şi a trimes la el pe un prooroc, care i -a zis:,, Pentruce ai căutat pe dumnezeii poporului acestuia, cînd ei n'au putut să-şi izbăvească poporul din mîna ta?``

16 A nd as the prophet was speaking these things unto him, he said unto him, Art thou appointed as the king’s counsel? Forbear; why should thou be smitten? Then the prophet forbare and said, I know that God has determined to destroy thee because thou hast done this and hast not hearkened unto my counsel.

Pe cînd vorbea el, Amaţia i -a zis:,, Oare te-am făcut sfetnic al împăratului? Pleacă! Pentruce vrei să fii lovit?`` Proorocul a plecat, zicînd:,,Ştiu acum că Dumnezeu a hotărît să te nimicească, pentrucă ai făcut lucrul acesta şi n'ai ascultat sfatul meu.``

17 ¶ Then Amaziah, king of Judah, took advice and sent to Joash, the son of Jehoahaz, the son of Jehu, king of Israel, saying, Come, let us see one another face to face.

Dupăce s'a sfătuit, Amaţia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel:,, Vino, să ne vedem faţă în faţă!``

18 A nd Joash, king of Israel, sent to Amaziah, king of Judah, saying, The thistle that was in Lebanon sent to the cedar that was in Lebanon, saying, Give thy daughter to my son to wife. And behold, the wild beasts that were in Lebanon, passed by, and trode down the thistle.

Şi Ioas, împăratul lui Israel, a trimes să spună lui Amaţia, împăratul lui Iuda:,, Spinul din Liban a trimes să spună cedrului din Liban:,, Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!`` Şi fiarele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat în picioare spinul.

19 T hou sayest, Behold, I have smitten Edom; and with this thy heart lifts thee up to boast; abide now at home; why should thou meddle to thy hurt, that thou should fall, even thou, and Judah with thee?

Tu te gîndeşti că ai bătut pe Edomiţi, şi de aceea ţi se înalţă inima ca să te mîndreşti. Acum stai mai bine acasă. Pentruce să stîrneşti un rău, care ţi-ar aduce peirea ta şi a lui Iuda?``

20 B ut Amaziah would not hear; for it came of God, that he might deliver them into the hand of their enemies, because they had sought after the gods of Edom.

Dar Amaţia nu l -a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărîse să -i dea în mînile vrăjmaşului, căci căutaseră pe dumnezeii Edomului.

21 S o Joash the king of Israel went up; and they saw one another face to face, both he and Amaziah king of Judah, at Bethshemesh, which is of Judah.

Şi Ioas, împăratul lui Israel, s'a suit: şi s'au văzut în faţă, el şi Amaţia, împăratul lui Iuda, la Bet-Şemeşul lui Iuda.

22 B ut Judah fell before Israel, and they fled each man to his tent.

Iuda a fost bătut de Israel, şi fiecare a fugit în cortul lui.

23 A nd Joash, the king of Israel, took Amaziah king of Judah, the son of Joash, the son of Jehoahaz, at Bethshemesh, and brought him to Jerusalem and broke down the wall of Jerusalem from the gate of Ephraim to the corner gate, four hundred cubits.

Ioas, împăratul lui Israel, a luat la Bet-Şemeş pe Amaţia, împăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz. L -a adus la Ierusalim, şi a făcut o spărtură de patru sute de coţi în zidul Ierusalimului, dela poarta lui Efraim pînă la poarta unghiului.

24 A nd he took all the gold and the silver and all the vessels that were found in the house of God with Obededom and the treasures of the king’s house, the hostages also, and returned to Samaria.

A luat tot aurul şi argintul, şi toate vasele, cari se aflau în Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, şi vistieriile casei împăratului. A luat şi ostateci, şi s'a întors la Samaria.

25 A nd Amaziah, the son of Joash, king of Judah, lived after the death of Joash son of Jehoahaz, king of Israel, fifteen years.

Amaţia, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel.

26 N ow the rest of the acts of Amaziah, first and last, are they not written in the book of the kings of Judah and Israel?

Celelalte fapte ale lui Amaţia, cele dintîi şi cele de pe urmă, nu sînt scrise oare în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel?

27 F rom the time that Amaziah turned away from following the LORD, they made a conspiracy against him in Jerusalem; and he fled to Lachish, but they sent to Lachish after him, and slew him there.

De cînd s'a abătut Amaţia dela Domnul, s'a făcut împotriva lui o uneltire la Ierusalim, şi el a fugit la Lachis. Dar l-au urmărit la Lachis şi l-au omorît.

28 A nd they brought him upon horses and buried him with his fathers in the city of Judah.

L-au adus pe cai, şi l-au îngropat cu părinţii săi în cetatea lui Iuda.