1 L e disposizioni del cuore appartengono all'uomo, ma la risposta della lingua viene dall'Eterno.

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

2 T utte le vie dell'uomo sono pure ai suoi occhi, ma l'Eterno pesa gli spiriti.

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

3 A ffida all'Eterno le tue attività e i tuoi progetti riusciranno.

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

4 L 'Eterno ha fatto ogni cosa per se stesso, anche l'empio per il giorno della sventura.

Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

5 C hiunque è superbo di cuore è un abominio per l'Eterno; anche se stringe la mano ad un altro per un'alleanza, non rimarrà impunito.

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

6 C on la bontà e la verità l'iniquità si espia, e con il timore dell'Eterno uno si allontana dal male.

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

7 Q uando l'Eterno gradisce le vie di un uomo, fa essere in pace con lui anche i suoi nemici.

Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

8 E ' meglio poco con giustizia, che grandi rendite senza equità.

Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

9 I l cuore dell'uomo programma la sua via, ma l'Eterno dirige i suoi passi.

Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

10 S ulle labbra del re sta una sentenza divina; nel giudizio la sua bocca non deve sbagliare.

Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

11 L a stadera e le bilance giuste sono dell'Eterno, tutti i pesi del sacchetto sono opera sua.

Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

12 E ' un abominio per i re fare il male, perché il trono è reso stabile con la giustizia.

Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

13 L e labbra giuste sono gradite ai re; essi amano chi parla rettamente.

Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

14 L 'ira del re è come messaggeri di morte, ma l'uomo saggio la placherà.

Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

15 N ella luce del volto del re c'è vita, e il suo favore è come nube dell'ultima pioggia.

Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

16 Q uanto è meglio acquistare sapienza che oro, e acquistare intendimento è preferibile all'argento.

Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

17 L a strada maestra degli uomini retti è evitare il male; chi vuol custodire la sua anima sorveglia la sua via.

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

18 P rima della rovina viene l'orgoglio, e prima della caduta lo spirito altero.

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

19 M eglio essere umile di spirito con i miseri, che spartire la preda con i superbi.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

20 C hi presta attenzione alla Parola troverà il bene, e chi confida nell'Eterno è beato.

Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

21 I l saggio di cuore sarà chiamato prudente, e la dolcezza delle labbra aumenta il sapere.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

22 I l senno è una fonte di vita per chi lo possiede, ma la stoltezza è il castigo degli stolti.

Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

23 I l cuore del saggio rende assennata la sua bocca, e aumenta il sapere delle sue labbra.

Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

24 L e parole soavi sono come un favo di miele, dolcezza all'anima e medicina alle ossa.

Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

25 C 'è una via che all'uomo sembra diritta, ma la sua fine sfocia in vie di morte.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

26 L a persona che si affatica si affatica per se stessa, perché la sua bocca lo stimola.

Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

27 L 'uomo malvagio macchina il male e sulle sue labbra c'è come un fuoco ardente.

Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

28 L 'uomo perverso semina contese, e chi calunnia separa gli amici migliori.

Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

29 L 'uomo violento adesca il proprio compagno e lo conduce per una via non buona.

Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

30 C hi chiude gli occhi per macchinare cose perverse, si morde le labbra quando causa del male.

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

31 I capelli bianchi sono una corona di gloria; la si trova sulla via della giustizia.

Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

32 C hi è lento all'ira val piú di un forte guerriero, e chi domina il suo spirito val piú di chi espugna una città.

Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

33 S i getta la sorte nel grembo, ma ogni decisione dipende dall'Eterno.

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -