1 S erá que com isso estamos começando a nos recomendar a nós mesmos novamente? Será que precisamos, como alguns, de cartas de recomendação para vocês ou da parte de vocês?
Începem noi iarăş să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuinţă, ca unii, de epistole de laudă, către voi sau dela voi?
2 V ocês mesmos são a nossa carta, escrita em nosso coração, conhecida e lida por todos.
Voi sînteţi epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii.
3 V ocês demonstram que são uma carta de Cristo, resultado do nosso ministério, escrita não com tinta, mas com o Espírito do Deus vivo, não em tábuas de pedra, mas em tábuas de corações humanos.
Voi sînteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos, scrisă de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe nişte table de piatră, ci pe nişte table cari sînt inimi de carne.
4 T al é a confiança que temos diante de Deus, por meio de Cristo.
Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos.
5 N ão que possamos reivindicar qualquer coisa com base em nossos próprios méritos, mas a nossa capacidade vem de Deus.
Nu că noi prin noi înşine sîntem în stare să gîndim ceva ca venind dela noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine dela Dumnezeu,
6 E le nos capacitou para sermos ministros de uma nova aliança, não da letra, mas do Espírito; pois a letra mata, mas o Espírito vivifica. A Glória da Nova Aliança
care ne -a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legămînt nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viaţa.
7 O ministério que trouxe a morte foi gravado com letras em pedras; mas esse ministério veio com tal glória que os israelitas não podiam fixar os olhos na face de Moisés, por causa do resplendor do seu rosto, ainda que desvanecente.
Acum, dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă şi săpată în pietre, era cu atîta slavă încît fiii lui Israel nu puteau să-şi pironească ochii asupra feţei lui Moise, din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare,
8 N ão será o ministério do Espírito ainda muito mais glorioso?
cum n'ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului?
9 S e era glorioso o ministério que trouxe condenação, quanto mais glorioso será o ministério que produz justificação!
Dacă slujba aducătoare de osîndă, a fost slăvită, cu cît mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire?
10 P ois o que outrora foi glorioso, agora não tem glória, em comparação com a glória insuperável.
Şi în privinţa aceasta, ce a fost slăvit nici n'a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult.
11 E se o que estava se desvanecendo se manifestou com glória, quanto maior será a glória do que permanece!
În adevăr, dacă ce era trecător, era cu slavă, cu cît mai mult va rămînea în slavă ce este netrecător!
12 P ortanto, visto que temos tal esperança, mostramos muita confiança.
Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală;
13 N ão somos como Moisés, que colocava um véu sobre a face para que os israelitas não contemplassem o resplendor que se desvanecia.
şi nu facem ca Moise, care îşi punea o măhramă peste faţă, pentruca fiii lui Israel să nu-şi pironească ochii asupra sfîrşitului a ceeace era trecător.
14 N a verdade a mente deles se fechou, pois até hoje o mesmo véu permanece quando é lida a antiga aliança. Não foi retirado, porque é somente em Cristo que ele é removido.
Dar ei au rămas greoi la minte: căci pînă în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această măhramă rămîne neridicată, fiindcă măhrama este dată la o parte în Hristos.
15 D e fato, até o dia de hoje, quando Moisés é lido, um véu cobre os seus corações.
Da, pînă astăzi, cînd se citeşte Moise, rămîne o măhramă peste inimile lor.
16 M as quando alguém se converte ao Senhor, o véu é retirado.
Dar oridecîteori vreunul se întoarce la Domnul, măhrama este luată.
17 O ra, o Senhor é o Espírito e, onde está o Espírito do Senhor, ali há liberdade.
Căci Domnul este Duhul; şi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia.
18 E todos nós, que com a face descoberta contemplamos a glória do Senhor, segundo a sua imagem estamos sendo transformados com glória cada vez maior, a qual vem do Senhor, que é o Espírito.
Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într'o oglindă, slava Domnului, şi sîntem schimbaţi în acelaş chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.