1 I l figlio saggio ascolta l’istruzione di suo padre, ma il beffardo non ascolta rimproveri.

Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

2 P er il frutto delle sue labbra uno gode del bene, ma il desiderio dei perfidi è la violenza.

Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

3 C hi sorveglia la sua bocca preserva la propria vita; chi apre troppo le labbra va incontro alla rovina.

Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

4 I l pigro desidera e non ha nulla, ma l’operoso sarà pienamente soddisfatto.

Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

5 I l giusto odia la menzogna, ma l’empio getta sugli altri discredito e vergogna.

Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

6 L a giustizia protegge chi cammina nell’integrità, ma l’empietà abbatte il peccatore.

Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

7 C ’è chi fa il ricco e non ha nulla, e c’è chi fa il povero e ha grandi beni.

Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

8 L a ricchezza di un uomo serve come riscatto della sua vita, ma il povero non ode mai minacce.

Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

9 L a luce dei giusti è gaia, ma la lampada degli empi si spegne.

Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

10 D all’orgoglio non viene che contesa, ma la saggezza è con chi dà retta ai consigli.

Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

11 L a ricchezza male acquistata va diminuendo, ma chi accumula a poco a poco, l’aumenta.

Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

12 L a speranza insoddisfatta fa languire il cuore, ma il desiderio realizzato è un albero di vita.

O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

13 C hi disprezza la parola si costituisce, di fronte ad essa, debitore, ma chi rispetta il comandamento sarà ricompensato.

Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

14 L ’insegnamento del saggio è una fonte di vita per schivare le insidie della morte.

Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

15 B uon senno procura favore, ma la via dei perfidi è senza fine.

O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

16 O gni uomo accorto agisce con conoscenza, ma l’insensato fa sfoggio di follia.

Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

17 I l messaggero malvagio cade in sciagure, ma l’ambasciatore fedele porta guarigione.

Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

18 M iseria e vergogna a chi rifiuta la correzione, ma chi dà retta alla riprensione è onorato.

Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

19 I l desiderio adempiuto è dolce all’anima, ma agli insensati fa orrore evitare il male.

Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

20 C hi va con i saggi diventa saggio, ma il compagno degli insensati diventa cattivo.

Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

21 I l male perseguita i peccatori, ma il giusto è ricompensato con il bene.

Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

22 L ’uomo buono lascia un’eredità ai figli dei suoi figli, ma la ricchezza del peccatore è riservata al giusto.

Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

23 I l campo lavorato dal povero dà cibo in abbondanza, ma c’è chi perisce per mancanza di equità.

Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

24 C hi risparmia la verga odia suo figlio, ma chi lo ama lo corregge per tempo.

Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

25 I l giusto ha di che mangiare a sazietà, ma il ventre degli empi manca di cibo.

Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -