1 N u te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

No te gloríes del día de mañana, Porque no sabes qué traerá el día.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

Que te alabe el extraño, y no tu boca; El extranjero, y no tus labios.

3 P iatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

Pesada es la piedra y pesada la arena, Pero la provocación del necio es más pesada que ambas.

4 F uria este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

Cruel es el furor e inundación la ira; Pero ¿quién se mantendrá ante los celos ?

5 M ai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

Mejor es la reprensión franca Que el amor encubierto.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

Fieles son las heridas del amigo, Pero engañosos los besos del enemigo.

7 S ătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

El hombre saciado aborrece la miel, Pero para el hombre hambriento todo lo amargo le es dulce.

8 C a o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

Como pájaro que vaga lejos de su nido, Así es el hombre que vaga lejos de su hogar.

9 U leiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

El ungüento y el perfume alegran el corazón, Y dulce para su amigo es el consejo del hombre.

10 N u-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

No abandones a tu amigo ni al amigo de tu padre, Ni vayas a la casa de tu hermano el día de tu infortunio. Mejor es un vecino cerca que un hermano lejos.

11 F iul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

Sé sabio, hijo mío, y alegra mi corazón, Para que yo responda al que me afrenta.

12 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

El hombre prudente ve el mal y se esconde, Los simples siguen adelante y pagan las consecuencias.

13 I a-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

Tómale la ropa al que sale fiador del extraño; Y tómale prenda por la mujer desconocida.

14 B inecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

Al que muy de mañana bendice a su amigo en alta voz, Le será contado como una maldición.

15 O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

Gotera constante en día de lluvia Y mujer rencillosa, son semejantes;

16 c ine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

El que trata de contenerla, es como refrenar al viento Y recoger aceite con su mano derecha.

17 D upă cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

El hierro con hierro se afila, Y un hombre aguza a otro.

18 C ine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

El que cuida la higuera comerá su fruto, Y el que atiende a su señor será honrado.

19 D upă cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

Como el agua refleja el rostro, Así el corazón del hombre refleja al hombre.

20 A şa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

El Seol y el Abadón nunca se sacian; Tampoco se sacian los ojos del hombre.

21 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

El crisol es para la plata y el horno para el oro, Y al hombre se le prueba por la alabanza que recibe.

22 C hiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

Aunque machaques con el mazo al necio en un mortero entre el grano molido, No se apartará de él su necedad.

23 Î ngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

Conoce bien la condición de tus rebaños, Y presta atención a tu ganado;

24 p entru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

Porque las riquezas no son eternas, Ni perdurará la corona por todas las generaciones.

25 D upă ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

Cuando la hierba desaparece se ve el retoño, Y se recogen las hierbas de los montes;

26 m ieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

Los corderos darán para tu vestido, Y las cabras para el precio de un campo,

27 V ei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

Y habrá suficiente leche de cabra para tu alimento, Para el alimento de tu casa, Y sustento para tus doncellas.