1 V ai de cetatea vărsătoare de sânge, plină de minciună, plină de jaf şi care nu renunţă la a prăda!

¡Ay de la ciudad sanguinaria, Toda llena de mentira y de pillaje, Que nunca cesa en su rapiña!

2 S e aude pocnetul biciului şi uruitul roţii, galopul cailor şi huruitul carelor!

Chasquido de látigos, Ruido del crujir de ruedas, Galopar de caballos, Y saltar de carros;

3 C ălăreţii se năpustesc, săbiile scânteiază, iar suliţele fulgeră! Peste tot sunt o mulţime de morţi, grămezi de cadavre, hoituri fără număr, oameni care se împiedică de hoituri –

Carga de caballería, Flamear de espadas, Fulgor de lanzas; Multitud de heridos, Montones de muertos, Innumerables cadáveres; Tropiezan en los cadáveres.

4 ş i aceasta din cauza multelor desfrânări ale prostituatei, fermecătoarea, stăpâna vrăjitoriilor, care subjuga neamuri prin desfrânările ei şi clanuri prin vrăjitoriile ei.

Todo por las muchas prostituciones de la ramera, La encantadora, la maestra de hechizos, Que seduce a las naciones con sus prostituciones Y a los pueblos con sus hechizos.

5 « Iată că sunt împotriva ta! zice Domnul Oştirilor. Îţi voi ridica poalele în cap şi voi arăta neamurilor goliciunea ta, iar regatelor – ruşinea ta!

“Aquí estoy contra ti,” declara el Señor de los ejércitos. “Levantaré tus faldas sobre tu rostro, Y mostraré a las naciones tu desnudez Y a los reinos tu vergüenza.

6 V oi arunca murdării peste tine, te voi înjosi şi te voi face o privelişte pentru toţi.

Echaré sobre ti inmundicias, Te haré despreciable, y haré de ti un espectáculo.

7 A tunci toţi cei ce te vor vedea vor fugi de tine şi vor zice: ’Ninive este pustiită! Cine o va plânge?‘ Unde să-ţi caut mângâietori?»

Y sucederá que todo el que te vea Huirá de ti, y dirá: ‘¡Asolada está Nínive! ¿Quién llorará por ella?’ ¿Dónde te buscaré consoladores ?”

8 E şti tu mai bună decât No-Amon, cetatea care era aşezată pe Nil, înconjurată de ape, a cărei fortăreaţă era marea al cărei zid era apa?

¿Eres tú mejor que Tebas, La asentada junto al Nilo, Rodeada de aguas, Cuyo baluarte era el mar Y las aguas su muralla ?

9 C uş şi Egiptul erau tăria ei nemărginită, iar Put şi Lubim îi erau ajutoare.

Etiopía era su fortaleza, También Egipto, y no tenía límite. Fut y Libia estaban entre los que la ayudaban.

10 Ş i totuşi a fost exilată, a trebuit să plece în captivitate! Chiar şi copiii ei au fost zdrobiţi la fiecare capăt de drum! Au tras la sorţ pentru fruntaşii ei, şi toţi mai marii ei au fost puşi în lanţuri.

Sin embargo ella fue desterrada, Llevada al cautiverio; También sus niños fueron estrellados En todas las bocacalles. Sobre sus nobles echaron suertes, Y todos sus principales fueron atados con cadenas.

11 Ş i tu te vei îmbăta şi te vei ascunde! Şi tu vei căuta un refugiu în faţa duşmanului!

Tú también quedarás embriagada, Estarás escondida; Tú también buscarás refugio del enemigo.

12 T oate fortificaţiile tale sunt ca nişte smochini plini cu cele dintâi roade; dacă sunt scuturate, ele cad în gura celui ce vrea să le mănânce.

Todas tus fortalezas son higueras Cargadas de los primeros frutos; Si se sacuden, caen En la boca de quien las va a comer.

13 I ată, cei din oştirea ta sunt ca nişte femei în mijlocul tău! Porţile ţării tale sunt larg deschise duşmanilor tăi; focul le-a mistuit zăvoarele.

Así es tu pueblo: sólo mujeres en medio de ti. Las puertas de tu tierra se abren de par en par a tus enemigos; El fuego devora tus cerrojos.

14 S coate-ţi apă pentru asediu! Întăreşte-ţi fortificaţiile! Frământă lutul! Calcă în picioare mortarul! Pregăteşte cuptorul de cărămidă!

Abastécete de agua para el asedio, Refuerza tus fortalezas, Métete en el lodo y pisa el barro, Toma el molde de ladrillos.

15 A colo te va mistui focul, iar sabia te va tăia; te va mânca, ca o lăcustă! V-aţi tot înmulţit ca lăcusta Ielek, v-aţi tot înmulţit ca lăcusta Arbe!

Allí te consumirá el fuego, Te destruirá la espada, Te devorará como el pulgón. Multiplícate como el pulgón, Multiplícate como la langosta.

16 Ţ i-ai înmulţit negustorii mai mult decât stelele cerului. Ei însă prădează ca lăcusta Ielek şi apoi zboară.

Has multiplicado tus mercaderes Más que las estrellas del cielo; El pulgón despoja y vuela.

17 V oievozii tăi sunt ca lăcusta Arbe, iar scribii tăi ca un roi de lăcuste care se aşază pe ziduri într-o zi răcoroasă, dar care, atunci când răsare soarele, zboară şi nu se mai cunoaşte locul unde au fost.

Tus oficiales son como la langosta, Tus jefes como nubes de langostas Posados sobre las tapias En un día de frío; Sale el sol, y se van, Y no se sabe donde están.

18 P ăstorii tăi au aţipit, împărate al Asiriei, iar nobilii tăi se odihnesc! Poporul tău a fost împrăştiat pe munţi şi nu este nimeni să-i adune!

Duermen tus pastores, Oh rey de Asiria; Tus nobles reposan. Tu pueblo está disperso por los montes Y no hay quien lo reúna.

19 N u este alinare pentru rana ta, iar lovitura-ţi este fatală! Toţi cei ce aud veşti despre tine, bat din palme, căci cine nu a fost atins de cruzimea ta fără margini?!“

No hay remedio para tu quebranto, Tu herida es incurable. Todos los que oigan noticias de ti Batirán palmas sobre ti, Porque ¿sobre quién no pasó Constantemente tu maldad?