1 T otuşi nu va mai fi întuneric peste cei ce au fost în necaz. După cum în trecut El a făcut de ruşine ţinutul lui Zabulon şi ţinutul lui Neftali, tot aşa, în viitor, El va acoperi de glorie Galileea neamurilor, înspre mare, dincolo de Iordan!

Pero no habrá más melancolía (tristeza) para la que estaba en angustia. Como en tiempos pasados El trató con desprecio a la tierra de Zabulón y a la tierra de Neftalí, pero después la hará gloriosa por el camino del mar al otro lado del Jordán, Galilea de los Gentiles (de las naciones).

2 P oporul care umbla în întuneric a văzut o mare lumină! Peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii a strălucit o lumină!

El pueblo que andaba en tinieblas Ha visto gran luz; A los que habitaban en tierra de sombra de muerte, La luz ha resplandecido sobre ellos.

3 T u ai înmulţit neamul şi ai făcut să-i crească bucuria. Ei se bucură înaintea Ta cum se bucură nişte oameni la seceriş şi cum se bucură cei care împart o pradă.

Multiplicaste la nación, Aumentaste su alegría. Se alegran en Tu presencia Como con la alegría de la cosecha, Como se regocijan los hombres cuando se reparten el botín.

4 F iindcă jugul ce-i apăsa, drugul de pe umerii lor şi toiagul asupritorului lor, le-ai zdrobit Tu ca în ziua înfrângerii lui Midian.

Porque Tú quebrarás el yugo de su carga, el báculo de sus hombros, Y la vara de su opresor, como en la batalla de Madián.

5 C ăci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei şi orice haină tăvălită în sânge va fi arsă, va deveni hrană pentru foc.

Porque toda bota que calza el guerrero en el fragor de la batalla, Y el manto revolcado en sangre, serán para quemar, combustible para el fuego.

6 C ăci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, iar autoritatea va sta pe umerii Săi! Va fi numit: «Sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, Tată veşnic, Prinţ al păcii.»

Porque un Niño nos ha nacido, un Hijo nos ha sido dado, Y la soberanía reposará sobre Sus hombros. Y se llamará Su nombre Admirable Consejero, Dios Poderoso, Padre Eterno, Príncipe de Paz.

7 A utoritatea Sa va creşte neîncetat şi va fi o pace fără sfârşit pentru tronul lui David şi împărăţia Sa. El o va întemeia şi o va întări prin judecată şi dreptate, de acum şi pe vecie. Râvna Domnului Oştirilor va face lucrul acesta. Judecata Domnului asupra lui Israel

El aumento de Su soberanía y de la paz no tendrán fin Sobre el trono de David y sobre su reino, Para afianzarlo y sostenerlo con el derecho y la justicia Desde entonces y para siempre. El celo del Señor de los ejércitos hará esto. Ira de Dios contra Israel

8 S tăpânul a trimis un mesaj împotriva lui Iacov; acesta va cădea peste Israel;

El Señor envía mensaje (palabra) contra Jacob, Y cae sobre Israel.

9 t ot poporul – Efraim şi locuitorii Samariei – va şti, toţi cei care, cu mândrie şi aroganţă în inimă, zic:

Y todo el pueblo lo sabe, Es decir, Efraín y los habitantes de Samaria, Los que con arrogancia y orgullo de corazón afirman:

10 « Au căzut cărămizile, dar noi vom zidi cu pietre cioplite! Sicomorii au fost tăiaţi, dar noi îi vom înlocui cu cedri!»

“Los ladrillos han caído, Pero con piedras labradas reedificaremos. Los sicómoros han sido cortados, Pero con cedros los reemplazaremos.”

11 D e aceea, Domnul i-a ridicat împotriva lor pe vrăjmaşii lui Reţin, i-a stârnit pe duşmanii lor:

Por tanto el Señor levanta adversarios de Rezín contra ellos, E incita a sus enemigos,

12 a rameii la răsărit şi filistenii la apus; cu o gură larg deschisă ei l-au mâncat pe Israel! Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă.

Los Arameos en el oriente y los Filisteos en el occidente, Que devoran a Israel a boca llena. Con todo eso no se aparta Su ira, Y aún está Su mano extendida.

13 D ar poporul nu s-a întors la Cel Ce îl lovea, nu L-a căutat pe Domnul Oştirilor.

Pero el pueblo no ha vuelto a Aquel que los hirió, No han buscado al Señor de los ejércitos.

14 A şa că Domnul va tăia din Israel capul şi coada, ramura de palmier şi trestia, într-o singură zi.

El Señor, pues, corta de Israel la cabeza y la cola, La hoja de palmera y el junco en un mismo día.

15 B ătrânii şi demnitarii sunt capul, iar profeţii care învaţă minciuni sunt coada.

El anciano y venerable es la cabeza, Y el profeta que enseña la mentira, es la cola.

16 C ei ce conduc acest popor îl duc în rătăcire, iar cei ce sunt conduşi de ei sunt pierduţi.

Porque los que guían a este pueblo lo extravían. Y los guiados por ellos son confundidos.

17 D e aceea Stăpânul nu se va mai bucura de tinerii lor, nici nu va mai avea milă de orfanii şi de văduvele lor, pentru că toţi sunt lipsiţi de evlavie şi ticăloşi, toţi spun vorbe de nimic. Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă.

Por eso no se complace el Señor en sus jóvenes, Ni se compadece de sus huérfanos ni de sus viudas. Porque todos ellos son impíos y malhechores, Y toda boca habla necedades. Con todo eso no se aparta Su ira, Y aún está Su mano extendida.

18 D a! Răutatea arde ca un foc, arde mărăcinii şi spinii, aprinde desişul pădurii din care se înalţă un stâlp de fum!

Porque arde como fuego la impiedad, Zarzas y espinos consume, Y enciende la espesura del bosque. Como remolino suben en columna de humo.

19 Ţ ara este arsă de furia Domnului Oştirilor, iar poporul este ca ceva de pus pe foc. Nimeni nu-şi cruţă fratele.

Por el furor del Señor de los ejércitos es quemada la tierra, Y el pueblo es como combustible para el fuego. El hombre no perdona a su hermano.

20 U nul jefuieşte din dreapta şi rămâne flămând; mănâncă din stânga şi nu se satură; fiecare mănâncă din carnea rudeniei sale.

Cortan de un tajo lo que está a la derecha, pero aún tienen hambre, Y comen lo que está a la izquierda, pero no se sacian. Cada cual come la carne de su propio brazo.

21 M anase mănâncă pe Efraim, şi Efraim pe Manase, iar împreună mănâncă pe Iuda. Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă.

Manasés devora a Efraín, y Efraín a Manasés, Y ambos están contra Judá. Con todo eso, no se ha apartado Su ira, Y aún está Su mano extendida.