1 D upă toate acestea, într-o zi, Iosif a fost anunţat: „Tatăl tău este bolnav.“ Atunci acesta i-a luat cu el pe cei doi fii ai săi – pe Manase şi pe Efraim.

Y después de estas cosas, le dijeron a José: “Su padre está enfermo.” Y él tomó consigo a sus dos hijos, Manasés y Efraín.

2 C ând lui Iacov i s-a spus: „Fiul tău Iosif a venit la tine“, el şi-a adunat puterile şi a şezut pe pat.

Cuando se le avisó a Jacob: “Su hijo José ha venido a usted;” entonces Israel hizo un esfuerzo y se sentó en la cama.

3 I acov i-a zis lui Iosif: – Dumnezeul cel Atotputernic mi S-a arătat la Luz, în Canaan, m-a binecuvântat

Y Jacob dijo a José: “El Dios Todopoderoso se me apareció en Luz, en la tierra de Canaán. Me bendijo,

4 ş i mi-a zis: „Te voi face roditor şi te voi înmulţi; te voi face o adunare de popoare şi voi da această ţară urmaşilor tăi după tine ca pe o proprietate veşnică.“

y me dijo: ‘Yo te haré fecundo y te multiplicaré. Y haré de ti multitud de pueblos y daré esta tierra a tu descendencia después de ti en posesión perpetua.’

5 D e aceea cei doi fii ai tăi, care ţi s-au născut în ţara Egiptului, vor fi ai mei; Efraim şi Manase vor fi ai mei aşa cum sunt Ruben şi Simeon.

“Ahora pues, tus dos hijos que te nacieron en la tierra de Egipto, antes de que yo viniera a ti a Egipto, míos son. Efraín y Manasés serán míos, como lo son Rubén y Simeón.

6 U rmaşii care ţi s-au născut după ei vor fi ai tăi. În teritoriul pe care îl vor moşteni, ei vor fi numiţi după numele fraţilor lor.

Pero los hijos que has tenido después de ellos, serán tuyos. Serán llamados por el nombre de sus hermanos en su heredad.

7 D upă ce m-am întors din Padan, Rahela a murit pe drum, în Canaan, înainte de a ajunge la Efrata; am îngropat-o acolo, pe drumul spre Efrata, adică Betleem.

En cuanto a mí, cuando vine de Padán, Raquel se me murió en la tierra de Canaán, en el camino, cuando faltaba todavía cierta distancia para llegar a Efrata, y la sepulté allí en el camino a Efrata, esto es Belén (Casa del Pan).”

8 C ând Israel i-a văzut pe fiii lui Iosif, a întrebat: – Cine sunt aceştia?

Cuando Israel vio a los hijos de José, dijo: “¿Quiénes son éstos?”

9 – Sunt fiii pe care Dumnezeu mi i-a dat aici, a răspuns Iosif. – Adu-i la mine să-i binecuvântez, a zis el.

Y José respondió a su padre: “Son mis hijos, los que Dios me ha dado aquí.” “Acércalos a mí, te ruego, para que yo los bendiga,” le dijo.

10 V ederea lui Israel slăbise din cauza bătrâneţii, astfel că nu mai vedea bine. Iosif i-a apropiat pe cei doi fii ai săi de el, iar Israel i-a sărutat şi i-a îmbrăţişat.

Los ojos de Israel estaban tan débiles por la vejez que no podía ver. Entonces José se los acercó, y él los besó y los abrazó.

11 A poi i-a zis lui Iosif: – Nu mi-am închipuit c-o să te mai văd, dar Dumnezeu m-a ajutat să-ţi văd şi copiii.

Israel dijo a José: “Nunca esperaba ver tu rostro, y mira, Dios me ha permitido ver también a tus hijos.”

12 I osif i-a îndepărtat de lângă genunchii tatălui său şi s-a plecat cu faţa până la pământ.

Entonces José los tomó de las rodillas de Jacob, y se inclinó con su rostro en tierra.

13 A poi i-a luat pe amândoi, pe Efraim la dreapta sa şi la stânga lui Israel, iar pe Manase la stânga sa şi la dreapta lui Israel şi i-a apropiat de el.

José tomó a los dos, a Efraín con la derecha, hacia la izquierda de Israel, y a Manasés con la izquierda, hacia la derecha de Israel, y se los acercó.

14 D ar Israel, încrucişându-şi mâinile, şi-a întins mâna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraim, care era mai mic, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase, deşi el era întâiul născut.

Pero Israel extendió su derecha y la puso sobre la cabeza de Efraín, que era el menor, y su izquierda sobre la cabeza de Manasés, cruzando a propósito sus manos, aunque Manasés era el primogénito.

15 E l l-a binecuvântat pe Iosif şi a zis: „Dumnezeul înaintea Căruia au umblat strămoşii mei, Avraam şi Isaac, Dumnezeul Care a fost păstorul vieţii mele până astăzi,

Israel bendijo a José, y dijo: “El Dios delante de quien anduvieron mis padres Abraham e Isaac, El Dios que ha sido mi pastor toda mi vida hasta este día,

16 Î ngerul Care m-a scăpat din fiecare necaz, să-i binecuvânteze pe aceşti băieţi. Ei să fie numiţi după numele meu şi după numele strămoşilor mei, Avraam şi Isaac, şi să se înmulţească foarte mult pe pământ.“

El ángel que me ha rescatado de todo mal, Bendiga a estos muchachos; Y viva en ellos mi nombre, Y el nombre de mis padres Abraham e Isaac; Y crezcan para ser multitud en medio de la tierra.”

17 C ând Iosif a văzut că tatăl său şi-a pus mâna dreaptă pe capul lui Efraim, nu i-a plăcut şi a luat mâna tatălui său ca să o mute de pe capul lui Efraim pe capul lui Manase.

Cuando José vio que su padre había puesto su mano derecha sobre la cabeza de Efraín, esto le desagradó. Y tomó la mano de su padre para cambiarla de la cabeza de Efraín a la cabeza de Manasés.

18 E l i-a zis tatălui său: – Nu aşa, tată! Acesta este întâiul născut; pe capul lui pune-ţi mâna dreaptă.

Y José dijo a su padre: “No sea así, padre mío, pues éste es el primogénito. Pon tu mano derecha sobre su cabeza.”

19 D ar tatăl său a refuzat şi a răspuns: – Ştiu, fiule, ştiu; şi el va ajunge un popor, şi el va fi mare. Totuşi fratele său mai mic va fi mai mare decât el, iar urmaşii lui vor ajunge o mulţime de neamuri.

Pero su padre rehusó y dijo: “Lo sé, hijo mío, lo sé. El también llegará a ser un pueblo, y él también será grande. Sin embargo, su hermano menor será más grande que él, y su descendencia llegará a ser multitud de naciones.”

20 I srael i-a binecuvântat în ziua aceea, zicând: „În numele tău va binecuvânta Israel şi va zice: «Dumnezeu să te facă precum Efraim şi Manase.»“ Astfel, el l-a pus pe Efraim înaintea lui Manase.

Y los bendijo aquel día, diciendo: “Por ti bendecirá Israel, diciendo: ‘Que Dios te haga como Efraín y Manasés.’” Así puso a Efraín antes de Manasés.

21 A poi Israel i-a zis lui Iosif: – Eu voi muri, dar Dumnezeu va fi cu voi şi vă va întoarce în ţara strămoşilor voştri.

Entonces Israel dijo a José: “Yo estoy a punto de morir, pero Dios estará con ustedes y los hará volver a la tierra de sus padres.

22 Ţ ie, care eşti deasupra fraţilor tăi, îţi dau Şehemul pe care l-am luat cu sabia şi cu arcul meu din mâna amoriţilor.

Yo te doy una parte más que a tus hermanos, la cual tomé de mano del Amorreo con mi espada y con mi arco.”